8 magnetofoane sovietice din anii 1980. Când casetele erau compacte (FOTO)

Principalul purtător de informații muzicale din anii 1980 în Uniunea Sovietică erau casetele compacte. Chiar și proprietarii de discuri de marcă bună au încercat să rescrie muzica de pe acestea pe casete, pentru a o asculta zi de zi. Industria radio sovietică, în măsura posibilităților sale, a încercat să furnizeze cetățenilor punți de casete de înaltă calitate.

Aici este o colecție a unora dintre cele mai răspândite modele:

Wilma-010-stereo / Phoenix-010-stereo

Acest casetofon a fost dezvoltat de fabrica din Vilnius „Vilma” și este în producție pilot din 1982.

A fost construit pe baza modelului „Vilma-102-stereo”, dar avea caracteristici tehnice mai înalte. De exemplu, intervalul de frecvență de operare, atunci când se utilizează a doua peliculă, s-a extins de la 31,5 la 17000 Hz, iar coeficientul de detonare nu a depășit 0,15%.

Beacon-120-stereo

Un exemplu rar de design de succes pentru industria sovietică, designul argintiu a fost deosebit de bun. Acest magnetofon de primă clasă a fost produs de fabrica Mayak Kiev din 1984. Coeficientul de detonare a fost de 0,15%, iar banda de frecvență de pe banda cromată a ajuns la 31,5 – 18000 Hz. Dimensiunile dispozitivului erau de 460 x 360 x 130 mm, magnetofonul cântărea 8,9 kilograme.

Wilma-212-stereo

Acest reportofon stereo a fost produs în Vilnius începând cu anul 1986 și a fost echipat cu un sistem dinamic de reducere a zgomotului. Modelul a funcționat cu diferite tipuri de bandă; atunci când se utilizează casete cromate, limita superioară HF a fost de 16000 Hz. Casetofonul avea un amplificator încorporat cu o putere nominală de ieșire de 2 x 4 wați. Dimensiunile dispozitivului au fost de 415 x 150 x 255 mm, iar greutatea dispozitivului a fost de 5,8 kilograme.

Orbit MP-102-stereo

Produsul fabricii de la Rostov „Electroapparat”, care au fost puse în producție pilot încă din 1985. Acest magnetofon interesant avea un control logic electronic și un sistem eficient de reducere a zgomotului. Echipamentul a inclus indicatori de nivel LED și un contor de bandă digitală. Modelul avea capacitatea de a funcționa cu trei tipuri de bandă magnetică, folosea un cap magnetic Sendast. Gama maximă de frecvență de funcționare a fost de la 31,5 la 18,000 Hz.

Wilma-100-stereo

Un magnetofon excelent, produs de uzina Vilnius „Vilma” din 1985. Toate funcțiile principale au fost controlate de un microprocesor, care a făcut posibilă implementarea reproducerii programate a fragmentelor de fonograme și a numărării timpului, măsurarea consumului de bandă magnetică, pornirea și oprirea la un moment dat, precum și cercetarea automată a lucrărilor de către tejghea. Dispozitivul a permis reglarea manuală a curenților de înregistrare și de polarizare și a fost echipat cu o telecomandă fără fir.

Beacon-011-stereo

Din 1986, magnetofonul grupului de cea mai mare complexitate a fost produs de uzina Mayak Kiev. Microprocesorul încorporat a permis ascultarea fonogramelor conform unui program precompilat, examinarea fonogramelor pe o casetă, precum și numărarea timpului sunetului lor. A fost prevăzută o reglare automată a curenților de înregistrare și de polarizare pentru o bandă magnetică specifică. Echipamentul a inclus o telecomandă cu infraroșu și un sistem de reducere a zgomotului care a făcut posibilă obținerea unui raport semnal-zgomot de -80 dB. Gama de lucru a frecvențelor audio a fost de la 31,5 la 18000 Hz. Greutatea magnetofonului a fost de 9,8 kilograme.

Vega MP-122S

Din 1987, acest magnetofon cu două casete a fost produs de PO Berdsk „Vega”. A permis dublarea rapidă de la casetă la casetă și redarea secvențială de la a doua casetă după sfârșitul primei. Dispozitivul avea controlul cvasi-senzor al modurilor de funcționare, un sistem de reducere a zgomotului, un indicator de nivel LED și un contor de bandă electronică. Modelul a folosit capete sendast, coeficientul de detonare nu a depășit 0,13%, iar gama de frecvență a sunetului cu o bandă cromată a ajuns la 31,5 … 18000 Hz la viteza normală și 31,5 … 22000 Hz la o viteză de 9,53 cm / s (la înregistrare). Masa dispozitivului era de 6 kilograme.

Yauza MP-221S

Câteva generații ale acestui magnetofon au fost produse în perioada 1987-1990 de către Moscova EMZ nr.1, dar au diferit doar ușor în ceea ce privește designul lor extern. Casetofonul avea echipamente excelente – funcționa cu trei tipuri de benzi magnetice, reglarea curentului de polarizare, sistem de control electronic logic, două dispozitive de reducere a zgomotului – compander și dinamic. Modelul a folosit un mecanism de acționare cu bandă bimotor și un cap sendast, indicatorul de control al nivelului a fost un luminiscent în două culori. Coeficientul de lovire a fost de 0,19%, intervalul de frecvență de funcționare cu banda cromată a fost de 31,5 – 16 000 Hz. Casetofonul cântărea 4,5 kg.

#magnetofoane #magnetolă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.