8 magnetofoane sovietice din anii 1980. Când casetele erau compacte (FOTO)

Principalul purtător de informații muzicale din anii 1980 în Uniunea Sovietică erau casetele compacte. Chiar și proprietarii de discuri de marcă bună au încercat să rescrie muzica de pe acestea pe casete, pentru a o asculta zi de zi. Industria radio sovietică, în măsura posibilităților sale, a încercat să furnizeze cetățenilor punți de casete de înaltă calitate.

Aici este o colecție a unora dintre cele mai răspândite modele:

Wilma-010-stereo / Phoenix-010-stereo

Acest casetofon a fost dezvoltat de fabrica din Vilnius „Vilma” și este în producție pilot din 1982.

A fost construit pe baza modelului „Vilma-102-stereo”, dar avea caracteristici tehnice mai înalte. De exemplu, intervalul de frecvență de operare, atunci când se utilizează a doua peliculă, s-a extins de la 31,5 la 17000 Hz, iar coeficientul de detonare nu a depășit 0,15%.

Beacon-120-stereo

Un exemplu rar de design de succes pentru industria sovietică, designul argintiu a fost deosebit de bun. Acest magnetofon de primă clasă a fost produs de fabrica Mayak Kiev din 1984. Coeficientul de detonare a fost de 0,15%, iar banda de frecvență de pe banda cromată a ajuns la 31,5 – 18000 Hz. Dimensiunile dispozitivului erau de 460 x 360 x 130 mm, magnetofonul cântărea 8,9 kilograme.

Wilma-212-stereo

Acest reportofon stereo a fost produs în Vilnius începând cu anul 1986 și a fost echipat cu un sistem dinamic de reducere a zgomotului. Modelul a funcționat cu diferite tipuri de bandă; atunci când se utilizează casete cromate, limita superioară HF a fost de 16000 Hz. Casetofonul avea un amplificator încorporat cu o putere nominală de ieșire de 2 x 4 wați. Dimensiunile dispozitivului au fost de 415 x 150 x 255 mm, iar greutatea dispozitivului a fost de 5,8 kilograme.

Orbit MP-102-stereo

Produsul fabricii de la Rostov „Electroapparat”, care au fost puse în producție pilot încă din 1985. Acest magnetofon interesant avea un control logic electronic și un sistem eficient de reducere a zgomotului. Echipamentul a inclus indicatori de nivel LED și un contor de bandă digitală. Modelul avea capacitatea de a funcționa cu trei tipuri de bandă magnetică, folosea un cap magnetic Sendast. Gama maximă de frecvență de funcționare a fost de la 31,5 la 18,000 Hz.

Wilma-100-stereo

Un magnetofon excelent, produs de uzina Vilnius „Vilma” din 1985. Toate funcțiile principale au fost controlate de un microprocesor, care a făcut posibilă implementarea reproducerii programate a fragmentelor de fonograme și a numărării timpului, măsurarea consumului de bandă magnetică, pornirea și oprirea la un moment dat, precum și cercetarea automată a lucrărilor de către tejghea. Dispozitivul a permis reglarea manuală a curenților de înregistrare și de polarizare și a fost echipat cu o telecomandă fără fir.

Beacon-011-stereo

Din 1986, magnetofonul grupului de cea mai mare complexitate a fost produs de uzina Mayak Kiev. Microprocesorul încorporat a permis ascultarea fonogramelor conform unui program precompilat, examinarea fonogramelor pe o casetă, precum și numărarea timpului sunetului lor. A fost prevăzută o reglare automată a curenților de înregistrare și de polarizare pentru o bandă magnetică specifică. Echipamentul a inclus o telecomandă cu infraroșu și un sistem de reducere a zgomotului care a făcut posibilă obținerea unui raport semnal-zgomot de -80 dB. Gama de lucru a frecvențelor audio a fost de la 31,5 la 18000 Hz. Greutatea magnetofonului a fost de 9,8 kilograme.

Vega MP-122S

Din 1987, acest magnetofon cu două casete a fost produs de PO Berdsk „Vega”. A permis dublarea rapidă de la casetă la casetă și redarea secvențială de la a doua casetă după sfârșitul primei. Dispozitivul avea controlul cvasi-senzor al modurilor de funcționare, un sistem de reducere a zgomotului, un indicator de nivel LED și un contor de bandă electronică. Modelul a folosit capete sendast, coeficientul de detonare nu a depășit 0,13%, iar gama de frecvență a sunetului cu o bandă cromată a ajuns la 31,5 … 18000 Hz la viteza normală și 31,5 … 22000 Hz la o viteză de 9,53 cm / s (la înregistrare). Masa dispozitivului era de 6 kilograme.

Yauza MP-221S

Câteva generații ale acestui magnetofon au fost produse în perioada 1987-1990 de către Moscova EMZ nr.1, dar au diferit doar ușor în ceea ce privește designul lor extern. Casetofonul avea echipamente excelente – funcționa cu trei tipuri de benzi magnetice, reglarea curentului de polarizare, sistem de control electronic logic, două dispozitive de reducere a zgomotului – compander și dinamic. Modelul a folosit un mecanism de acționare cu bandă bimotor și un cap sendast, indicatorul de control al nivelului a fost un luminiscent în două culori. Coeficientul de lovire a fost de 0,19%, intervalul de frecvență de funcționare cu banda cromată a fost de 31,5 – 16 000 Hz. Casetofonul cântărea 4,5 kg.

#magnetofoane #magnetolă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.