8 magnetofoane sovietice din anii 1980. Când casetele erau compacte (FOTO)

Principalul purtător de informații muzicale din anii 1980 în Uniunea Sovietică erau casetele compacte. Chiar și proprietarii de discuri de marcă bună au încercat să rescrie muzica de pe acestea pe casete, pentru a o asculta zi de zi. Industria radio sovietică, în măsura posibilităților sale, a încercat să furnizeze cetățenilor punți de casete de înaltă calitate.

Aici este o colecție a unora dintre cele mai răspândite modele:

Wilma-010-stereo / Phoenix-010-stereo

Acest casetofon a fost dezvoltat de fabrica din Vilnius „Vilma” și este în producție pilot din 1982.

A fost construit pe baza modelului „Vilma-102-stereo”, dar avea caracteristici tehnice mai înalte. De exemplu, intervalul de frecvență de operare, atunci când se utilizează a doua peliculă, s-a extins de la 31,5 la 17000 Hz, iar coeficientul de detonare nu a depășit 0,15%.

Beacon-120-stereo

Un exemplu rar de design de succes pentru industria sovietică, designul argintiu a fost deosebit de bun. Acest magnetofon de primă clasă a fost produs de fabrica Mayak Kiev din 1984. Coeficientul de detonare a fost de 0,15%, iar banda de frecvență de pe banda cromată a ajuns la 31,5 – 18000 Hz. Dimensiunile dispozitivului erau de 460 x 360 x 130 mm, magnetofonul cântărea 8,9 kilograme.

Wilma-212-stereo

Acest reportofon stereo a fost produs în Vilnius începând cu anul 1986 și a fost echipat cu un sistem dinamic de reducere a zgomotului. Modelul a funcționat cu diferite tipuri de bandă; atunci când se utilizează casete cromate, limita superioară HF a fost de 16000 Hz. Casetofonul avea un amplificator încorporat cu o putere nominală de ieșire de 2 x 4 wați. Dimensiunile dispozitivului au fost de 415 x 150 x 255 mm, iar greutatea dispozitivului a fost de 5,8 kilograme.

Orbit MP-102-stereo

Produsul fabricii de la Rostov „Electroapparat”, care au fost puse în producție pilot încă din 1985. Acest magnetofon interesant avea un control logic electronic și un sistem eficient de reducere a zgomotului. Echipamentul a inclus indicatori de nivel LED și un contor de bandă digitală. Modelul avea capacitatea de a funcționa cu trei tipuri de bandă magnetică, folosea un cap magnetic Sendast. Gama maximă de frecvență de funcționare a fost de la 31,5 la 18,000 Hz.

Wilma-100-stereo

Un magnetofon excelent, produs de uzina Vilnius „Vilma” din 1985. Toate funcțiile principale au fost controlate de un microprocesor, care a făcut posibilă implementarea reproducerii programate a fragmentelor de fonograme și a numărării timpului, măsurarea consumului de bandă magnetică, pornirea și oprirea la un moment dat, precum și cercetarea automată a lucrărilor de către tejghea. Dispozitivul a permis reglarea manuală a curenților de înregistrare și de polarizare și a fost echipat cu o telecomandă fără fir.

Beacon-011-stereo

Din 1986, magnetofonul grupului de cea mai mare complexitate a fost produs de uzina Mayak Kiev. Microprocesorul încorporat a permis ascultarea fonogramelor conform unui program precompilat, examinarea fonogramelor pe o casetă, precum și numărarea timpului sunetului lor. A fost prevăzută o reglare automată a curenților de înregistrare și de polarizare pentru o bandă magnetică specifică. Echipamentul a inclus o telecomandă cu infraroșu și un sistem de reducere a zgomotului care a făcut posibilă obținerea unui raport semnal-zgomot de -80 dB. Gama de lucru a frecvențelor audio a fost de la 31,5 la 18000 Hz. Greutatea magnetofonului a fost de 9,8 kilograme.

Vega MP-122S

Din 1987, acest magnetofon cu două casete a fost produs de PO Berdsk „Vega”. A permis dublarea rapidă de la casetă la casetă și redarea secvențială de la a doua casetă după sfârșitul primei. Dispozitivul avea controlul cvasi-senzor al modurilor de funcționare, un sistem de reducere a zgomotului, un indicator de nivel LED și un contor de bandă electronică. Modelul a folosit capete sendast, coeficientul de detonare nu a depășit 0,13%, iar gama de frecvență a sunetului cu o bandă cromată a ajuns la 31,5 … 18000 Hz la viteza normală și 31,5 … 22000 Hz la o viteză de 9,53 cm / s (la înregistrare). Masa dispozitivului era de 6 kilograme.

Yauza MP-221S

Câteva generații ale acestui magnetofon au fost produse în perioada 1987-1990 de către Moscova EMZ nr.1, dar au diferit doar ușor în ceea ce privește designul lor extern. Casetofonul avea echipamente excelente – funcționa cu trei tipuri de benzi magnetice, reglarea curentului de polarizare, sistem de control electronic logic, două dispozitive de reducere a zgomotului – compander și dinamic. Modelul a folosit un mecanism de acționare cu bandă bimotor și un cap sendast, indicatorul de control al nivelului a fost un luminiscent în două culori. Coeficientul de lovire a fost de 0,19%, intervalul de frecvență de funcționare cu banda cromată a fost de 31,5 – 16 000 Hz. Casetofonul cântărea 4,5 kg.

#magnetofoane #magnetolă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.