Punct de cotitură major la Tiraspol! Krasnoselski pus cu botul pe labe în problema consumului gratuit de gaz rusesc

Republica Moldova ar trebui să se pregătească pentru faptul că aprovizionarea preferențială cu gaz a Transnistriei va înceta, este de părere expertul în energetică Sergiu Tofilat.

Livrările gazului pe datorie în Transnistria se termină. Tiraspolul va trebui să se gândească cum va supraviețui fără ajutorul Moscovei. Consecințele vor fi dure. În primul rând veniturile la buget se vor reduce la jumătate, tarifele pentru populație vor crește brusc cu 15-20 de ori. Putem vorbi de o catastrofă umanitară”, a punctat Tofilat.

În opinia lui, Republica Moldova trebuie să fie gata financiar și politic, chiar dacă în prezent nu se ia în calcul un asemenea scenariu.

Trebuie să avem o foaie de parcurs pentru reintegrarea regiunii. Nu este vorba doar de economie. Este necesar să se evalueze riscurile politice, în condițiile în care populația locală este victima propagandei de 30 de ani și are anumite preferințe electorale”, a menționat Tofilat.

În prezent, datoria Tiraspolului pentru gaz se ridică la 8 miliarde USD. Regiunea stângă a Nistrului nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

Republica Moldova este dependentă de curentul din stânga Nistrului. Centrala de la Cuciurgan asigură 80% din necesarul de energie electrică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #tiraspol #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.