Putin amenință SUA. Ce se va întâmpla cu Alaska dacă activele rusești confiscate de americani ajung în Ucraina

08 Iul. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iul. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin are pregătit un plan pentru a se răzbuna pe America, în cazul în care direcționează activele rusești confiscate către Ucraina. Anunțul a fost făcut de către Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai importanți parlamentari ruși. În cadrul unei ședințe a parlamentului, acesta a declarat că Rusia este pregătită să recupereze Alaska dacă banii lor ajung la ucraineni.

În anul 1876, SUA a cumpărat Alaska de la Rusia, iar în 1959 au transformat-o într-un stat. Acum, regiunea este un mod perfect de răzbunare pentru Vladimir Putin, care pune la cale recuperarea teritoriului în cazul în care Occidentul folosește activele rusești pentru a reconstrui Ucraina.

Amenințările la adresa Americii au fost lansate de către Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai importanți parlamentari ruși. În cadrul unei ședințe a parlamentului, acesta a declarat: „avem și noi ceva de recuperat… Alaska”, potrivit dailymail.co.uk.

Sugestia făcută de Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a fost făcută pentru a atrage atenția Americii cu privire la modul în care cheltuiesc banii confiscați de la ruși. În același timp, el le sugerează parlamentarilor să fie cu ochii de Alaska.

„Decența nu înseamnă slăbiciune”, a declarat Volodin miercuri, în fața camerei inferioare a parlamentului. Acesta a precizat că „Întotdeauna avem cu ce să răspundem”.

„America să își amintească întotdeauna că există o parte din teritoriul său… Alaska”, a mai subliniat președintele Dumei de Stat.

În cadrul ședinței, Viaceslav Volodin a avertizat: „Când vor începe să încerce să dispună de resursele noastre în străinătate, să se gândească înainte de a o face, astfel încât să avem și noi ceva de recuperat”.

Oamenii lui Vladimir Putin lansează amenințări către SUA

Amenințările venite din partea oamenilor lui Vladimir Putin au venit în urma presiunilor lui Volodimir Zelenski. Acesta face apeluri de a folosi activele rusești confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei. Costul reconstrucției pagubelor provocate de armata rusă este estimat la 750 de miliarde de dolari.

Nu doar Volodimir Zelenski consideră că activele rusești confiscate trebuie să fie distribuite către reconstrucția Ucrainei. Aliații săi sunt de aceeași părere și susțin ca rezervele valutare de 300 de miliarde de dolari ale Rusiei să contribuie la factura pentru reconstrucție.

Canada este primul stat care a adoptat deja legi potrivit cărora activele Rusiei să fie lichidate pentru reparațiile Ucrainei. Astfel de legi sunt discutate și de liderii europeni, însă ele nu sunt privite cu ochi buni de către Rusia.

Deputatul Piotr Tolstoi, stră-strănepot al scriitorului Leo Tolstoi și vicepreședinte al Dumei, a propus organizarea unui referendum în Alaska cu privire la reîntregirea Rusiei. Astfel de referendumuri fictive sunt organizate de obicei de Rusia pe teritoriul pe care intenționează să și-l aproprie de continent.

Un astfel de vot a fost organizat și în ceea ce privește Crimeea, în 2014. Atunci, 96% din populație a votat pentru aderarea la Rusia, sub presiunea trupelor staționate acolo la acea vreme. Se crede că aceeași tactică va fi aplicată de Rusia și în zonele pe care le-a ocupat în Ucraina precum Kherson și Mariupol, în sud, și provincia Luhansk, în est.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.