Putin amenință SUA. Ce se va întâmpla cu Alaska dacă activele rusești confiscate de americani ajung în Ucraina

Vladimir Putin are pregătit un plan pentru a se răzbuna pe America, în cazul în care direcționează activele rusești confiscate către Ucraina. Anunțul a fost făcut de către Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai importanți parlamentari ruși. În cadrul unei ședințe a parlamentului, acesta a declarat că Rusia este pregătită să recupereze Alaska dacă banii lor ajung la ucraineni.

În anul 1876, SUA a cumpărat Alaska de la Rusia, iar în 1959 au transformat-o într-un stat. Acum, regiunea este un mod perfect de răzbunare pentru Vladimir Putin, care pune la cale recuperarea teritoriului în cazul în care Occidentul folosește activele rusești pentru a reconstrui Ucraina.

Amenințările la adresa Americii au fost lansate de către Viaceslav Volodin, unul dintre cei mai importanți parlamentari ruși. În cadrul unei ședințe a parlamentului, acesta a declarat: „avem și noi ceva de recuperat… Alaska”, potrivit dailymail.co.uk.

Sugestia făcută de Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a fost făcută pentru a atrage atenția Americii cu privire la modul în care cheltuiesc banii confiscați de la ruși. În același timp, el le sugerează parlamentarilor să fie cu ochii de Alaska.

„Decența nu înseamnă slăbiciune”, a declarat Volodin miercuri, în fața camerei inferioare a parlamentului. Acesta a precizat că „Întotdeauna avem cu ce să răspundem”.

„America să își amintească întotdeauna că există o parte din teritoriul său… Alaska”, a mai subliniat președintele Dumei de Stat.

În cadrul ședinței, Viaceslav Volodin a avertizat: „Când vor începe să încerce să dispună de resursele noastre în străinătate, să se gândească înainte de a o face, astfel încât să avem și noi ceva de recuperat”.

Oamenii lui Vladimir Putin lansează amenințări către SUA

Amenințările venite din partea oamenilor lui Vladimir Putin au venit în urma presiunilor lui Volodimir Zelenski. Acesta face apeluri de a folosi activele rusești confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei. Costul reconstrucției pagubelor provocate de armata rusă este estimat la 750 de miliarde de dolari.

Nu doar Volodimir Zelenski consideră că activele rusești confiscate trebuie să fie distribuite către reconstrucția Ucrainei. Aliații săi sunt de aceeași părere și susțin ca rezervele valutare de 300 de miliarde de dolari ale Rusiei să contribuie la factura pentru reconstrucție.

Canada este primul stat care a adoptat deja legi potrivit cărora activele Rusiei să fie lichidate pentru reparațiile Ucrainei. Astfel de legi sunt discutate și de liderii europeni, însă ele nu sunt privite cu ochi buni de către Rusia.

Deputatul Piotr Tolstoi, stră-strănepot al scriitorului Leo Tolstoi și vicepreședinte al Dumei, a propus organizarea unui referendum în Alaska cu privire la reîntregirea Rusiei. Astfel de referendumuri fictive sunt organizate de obicei de Rusia pe teritoriul pe care intenționează să și-l aproprie de continent.

Un astfel de vot a fost organizat și în ceea ce privește Crimeea, în 2014. Atunci, 96% din populație a votat pentru aderarea la Rusia, sub presiunea trupelor staționate acolo la acea vreme. Se crede că aceeași tactică va fi aplicată de Rusia și în zonele pe care le-a ocupat în Ucraina precum Kherson și Mariupol, în sud, și provincia Luhansk, în est.

#Alaska #amenintare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.