Cât teren agricol controlează Rusia în Ucraina. ”Criza alimentară va afecta fiecare om de pe planetă”

Rusia controlează 22% din terenurile agricole ucrainene şi războiul ameninţă culturile din vara aceasta, ceea ce ar putea agrava şi mai mult criza alimentară mondială, estimează cercetătorii de la NASA, relatează joi, 7 iulie, AFP.

”Grânarul lumii este în război” şi ”noi suntem în primul stadiu al unei crize alimentare care va afecta probabil fiecare ţară şi fiecare om în lume într-o anumită măsură”, afirmă Inbal Becker-Reshef, directoare a Programului pe teme agricole al agenţiei spaţiale americane.
Conform imaginilor din satelit captate pe 13 iunie de misiunea Sentinel-2 a agenţiei spaţiale europene şi analizate de programul NASA, un procent de 22% din terenurile agricole ale Ucrainei se află sub controlul trupelor ruse, în estul şi sudul ţării.

Aceste suprafeţe echivalează cu 28% din recoltele pentru cerealele de iarnă (grâu, orz, secară) şi 18% pentru recoltele de vară (porumb şi floarea soarelui) ale Ucrainei, estimează NASA.

Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17 din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA.

De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel mondial ponderea Ucrainei este de sub 1%.

Perioada iulie-octombrie este deosebit de importantă pentru agricultorii ucraineni, atunci fiind recoltate cerealele de iarnă şi cele plantate în primăvară. De asemenea, cerealele de iarnă care vor fi recoltate anul viitor trebuie plantate înainte de noiembrie.
Mai mult, fermierii ucraineni sunt descumpăniţi în faţa creşterii preţurilor la carburanţi şi îngrăşăminte şi a ameninţărilor generate de războiul în desfăşurare.
Potrivit estimărilor principalei asociaţii a producătorilor şi exportatorilor din Ucraina, recoltele vor scădea cu 40% la grâu şi 30% la porumb.

Ucraina este în plus supusă unei blocade navale ruseşti şi nu-şi poate exporta cerealele pe cale maritimă. Închiderea Mării Azov şi blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, minate de armata ucraineană, au privat piaţa mondială de peste 25 de milioane de tone de cereale ucrainene, alimentând creşterea preţurilor şi ameninţarea foametei pentru milioane de oameni în lume.

Rusia s-a declarat dispusă să ofere garanţii formale că nu va ataca porturile ucrainene dacă Kievul acceptă să-şi demineze zona de coastă pentru a permite reluarea navigaţiei comerciale. Oficiali ucraineni au declarat însă că ţara lor nu va accepta să-şi elimine minele amplasate în Marea Neagră pentru a nu deveni vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare.

Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

#terenuri #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.