Cât teren agricol controlează Rusia în Ucraina. ”Criza alimentară va afecta fiecare om de pe planetă”

08 Iul. 2022, 04:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iul. 2022, 04:49 // Actual //  bani.md

Rusia controlează 22% din terenurile agricole ucrainene şi războiul ameninţă culturile din vara aceasta, ceea ce ar putea agrava şi mai mult criza alimentară mondială, estimează cercetătorii de la NASA, relatează joi, 7 iulie, AFP.

”Grânarul lumii este în război” şi ”noi suntem în primul stadiu al unei crize alimentare care va afecta probabil fiecare ţară şi fiecare om în lume într-o anumită măsură”, afirmă Inbal Becker-Reshef, directoare a Programului pe teme agricole al agenţiei spaţiale americane.
Conform imaginilor din satelit captate pe 13 iunie de misiunea Sentinel-2 a agenţiei spaţiale europene şi analizate de programul NASA, un procent de 22% din terenurile agricole ale Ucrainei se află sub controlul trupelor ruse, în estul şi sudul ţării.

Aceste suprafeţe echivalează cu 28% din recoltele pentru cerealele de iarnă (grâu, orz, secară) şi 18% pentru recoltele de vară (porumb şi floarea soarelui) ale Ucrainei, estimează NASA.

Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17 din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA.

De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel mondial ponderea Ucrainei este de sub 1%.

Perioada iulie-octombrie este deosebit de importantă pentru agricultorii ucraineni, atunci fiind recoltate cerealele de iarnă şi cele plantate în primăvară. De asemenea, cerealele de iarnă care vor fi recoltate anul viitor trebuie plantate înainte de noiembrie.
Mai mult, fermierii ucraineni sunt descumpăniţi în faţa creşterii preţurilor la carburanţi şi îngrăşăminte şi a ameninţărilor generate de războiul în desfăşurare.
Potrivit estimărilor principalei asociaţii a producătorilor şi exportatorilor din Ucraina, recoltele vor scădea cu 40% la grâu şi 30% la porumb.

Ucraina este în plus supusă unei blocade navale ruseşti şi nu-şi poate exporta cerealele pe cale maritimă. Închiderea Mării Azov şi blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, minate de armata ucraineană, au privat piaţa mondială de peste 25 de milioane de tone de cereale ucrainene, alimentând creşterea preţurilor şi ameninţarea foametei pentru milioane de oameni în lume.

Rusia s-a declarat dispusă să ofere garanţii formale că nu va ataca porturile ucrainene dacă Kievul acceptă să-şi demineze zona de coastă pentru a permite reluarea navigaţiei comerciale. Oficiali ucraineni au declarat însă că ţara lor nu va accepta să-şi elimine minele amplasate în Marea Neagră pentru a nu deveni vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare.

Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

25 Apr. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Apr. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.