Putin împarte companiile occidentale confiscate. Kadîrov s-a ales cu Danone. Berea rămâne în cercul lui Putin

Vladimir Putin a ordonat confiscarea operaţiunilor din Rusia ale Danone şi Carlsberg.

Marţi, guvernul l-a numit pe Yakub Zakriev, ministrul agriculturii din Cecenia, la conducerea afacerilor Danone şi l-a instalat pe Taimuraz Bolloev, un prieten de lungă durată al lui Putin, în funcţia de director al filialei Baltika a Carlsberg.

Zakriev, în vârstă de 34 de ani, este un aliat apropiat al liderului cecen Ramzan Kadîrov, în timp ce Bolloev ar fi un apropiat al miliardarilor Yuri şi Mikhail Kovalchuk.
Fraţii Kovalchuk, care se numără printre cei mai apropiaţi confidenţi ai lui Putin. Ambii fraţi se află sub sancţiuni occidentale, la fel ca şi Kadîrov şi majoritatea anturajului său.
Exproprierile, anunţate duminică şi urmate de transferul operaţiunilor Danone două zile mai târziu, sunt un preludiu pentru alte distribuiri de active străine către loiali regimului, au declarat analişti şi persoane din interior pentru FT, adăugând că intenţia Kremlinului este de a provoca daune în Occident şi de a-i recompensa pe susţinătorii lui Putin cu prada.

„Este o nouă redistribuire a bogăţiei” către cercul lui Putin, a declarat un oligarh rus care îl cunoaşte pe preşedinte de zeci de ani.
Mişcarea Kremlinului asupra celor două grupuri arată că „niciun activ occidental nu mai este în siguranţă în Rusia”, a declarat Alexandra Prokopenko, cercetător nerezident la Carnegie Russia Eurasia Center şi fost oficial al băncii centrale.

Moscova este acum capabilă să „ia activele de la străini şi să le dea oamenilor favorabili regimului… . Acesta este un semnal că totul este permis”, a adăugat ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kadîrov #bere #companii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.