Un apropiat al fugarului Șor calcă strâmb pe piața imobiliară din România

20 Iul. 2023, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iul. 2023, 05:47 // Actual //  bani.md

Pe terenul fostei CFR SIRV Brașov vor răsări în curând cinci blocuri de până la 9 etaje fiecare, rod al Pla Urbanistic General care permite, inexplicabil, ridicarea pe acest teren a unor blocuri înalte de până la 15 etaje deși toate blocurile înconjurătoare au doar 4 etaje. Inexplicabilul acord ca pe acest teren să fie făcute inclusiv construcții de nouă etaje a fost obținut în 2010.

La propunerea urbaniștilor de atunci din Brașov, Consiliul Local a adoptat un Plan Urbanistic General prin care terenul SIRV (Societatea de Întreținere și Reparații Vagoane de Călători Brașov) de pe Aleea Sânzienelor a fost inclus în categoria M2 , anume „subzonă mixtă situată în afara limitelor zonei protejate cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înalțimi maxime de p+14-15E cu accente înalte”.

Aceasta deși de jur împrejur să găsesc doar blocuri de 4 etaje iar ansamblul propus va fi ca o insulă de blocuri înalte.

Brașovenii pot transmite în scris, până pe 27 iunie, observații și propuneri cu privire la ultima variantă a Planului Urbanistic Zonal propus de către dezvoltatorul Exfactor Grup pentru construcția ansamblului propus în locul fostei întreprinderi de reparații vagoane de pe strada Sânzienelor. Conform clubferoviar.ro, Exfactor Grup este compania lui Vladimir Tonu, cel care ar fi cumpărat terenul de la fostul proprierat al SIRV, Călin Mitică. Pe acest teren a funcționat SIRV Brașov, până când Mitică a pus lacătul și a decis că mai profitabile sunt investițiile în imobiliare.

Tonu este un apropiat al lui Ilan Șor, politician moldovean acuzat de implicare în furtul a un miliard de dolari din țara vecină. Partidul lui Șor a fost scos în afara legii în Moldova. iar politicianul a fugit în Israel.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.