Putin lovește Moldova în cel mai sensibil punct! De ce nu merge Maia Sandu la Moscova să discute un preț mai mic la gaz

Modul de formare a prețului și cum a decis Gazprom să crească artificial prețul gazului pe piețele internaționale este inexplicabil. Este pentru prima dată când prețul la metan este mai mare vara decât pe timp de iarnă. Este un tarif mare, dar vom vedea în continuare comportamentul celor de la Gazprom. Am spus-o de mai multe ori că nu este corect să ne pună în situația ca la data de 20 a fiecărei luni să decidă sistarea sau limitarea volumelor la gaz, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu la emisiunea „Cabinetul din umbră”

Întrebat de ce Maia Sandu nu merge la Moscova să negocieze un contract mai bun la gaz. Spânu a spus „că același lucru a încercat Bulgăria, Germania, Finlanda, Polonia și Italia. Credeți că dacă vom merge de zece ori acolo lucrurile se vor schimba”.

„Dacă merg eu sau Maia Sandu lucrurile s-ar schimba dacă ar fi anumite cedări. Vreau să întreb cât de gata suntem să facem anumite cedări. Am sentimentul că acum este adevărata luptă pentru independență. Da este o iarnă complicată, țara a fost adusă în situația asta – nepregătită. Suntem unica țară dependentă de un singur furnizor de gaz și energie electrică. Nu mai știu nicio țară”, a punctat Spînu.

Republica Moldova se află în pragul unei crize gaziere, în condițiile în care nu s-a reușit să se facă auditul datoriei istorice de 709 mil. USD a Moldovagaz până la sfârșitul lunii mai, iar Gazprom este în drept să rezilieze contractul de livrare. Autoritățile, susțin că, deși, trimit solicitări concernului rus, acesta nu răspunde, iar despre o deconectare a gazului nu au fost anunțate. Or, în prezent prețul gazului a depășit 2000 USD pentru mia de metri cubi.

Experții în energetică susțin că Gazprom va recurge la șantajul energetic în lunile de iarnă, de aceea autoritățile trebuie să aibă mai multe alternative, inclusiv să facă rezerve de gaz, cel puțin pentru două luni de iarnă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#contrcat #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Petrolul, motorul economic al Federației Ruse din ultimele decenii, este pe cale să devină o resursă pe sfârșite. Potrivit ministrului rus al Resurselor Naturale, Aleksandr Kozlov, rezervele de petrol explorate ale Rusiei vor ajunge doar pentru încă 26 de ani de extracție, dacă se menține ritmul actual al exploatării – circa 500 milioane de tone anual.

Declarația a fost făcută miercuri, 21 mai, în plenul Dumei de Stat, iar cifrele sunt îngrijorătoare: din cele 31 miliarde de tone estimate ca rezerve totale, doar 13 miliarde de tone sunt considerate rentabile economic. Restul se află în zăcăminte greu accesibile, care necesită tehnologii avansate și investiții majore, notează RiaNovosti.

Deși Rusia mai are la dispoziție aproximativ 95 de miliarde de tone de „resurse de petrol” nedescoperite complet, o mare parte dintre acestea sunt considerate greu de extras cu tehnologiile actuale, în contextul în care dependența de echipamente și software importate depășește 90% în sectorul de foraj.

Conform Strategiei Energetice a Rusiei până în 2050, deja în următorii ani extracția anuală ar putea începe să scadă semnificativ. În scenariul „inerțial”, producția va scădea de la 530–540 milioane de tone la 477 milioane în 2036, iar în 2050 – la doar 287 milioane de tone.

Și mai dramatic este scenariul de criză („stress-scenario”), care prevede doar 171 milioane de tone în 2050, în condițiile intensificării sancțiunilor occidentale și a tranziției globale către energie verde. În această proiecție, exporturile de petrol ale Rusiei vor dispărea complet, de la 234 milioane de tone în prezent la zero.

Pentru a menține actualul nivel de producție („scenariul țintă”), autoritățile ruse admit că este nevoie de investiții masive și obținerea suveranității tehnologice, ceea ce implică înlocuirea a peste 1.500 de poziții de echipamente considerate „critice”.

În prezent, 50% dintre utilajele miniere, 30% din echipamentele geofizice de suprafață, 20% din tehnologia pentru cercetarea zăcămintelor și 10% din echipamentele de analiză a sondelor sunt tot importate, accentuând vulnerabilitatea sectorului energetic rusesc în fața izolării tehnologice internaționale.