Cel mai mare producător de materiale de construcție adus la sapă de lemn! Riscă să-și sisteze activitatea

Săptămâna curentă Macon, producătorul de materiale de construcții, cel mai probabil, își va anunța sistarea activității. Această companie a fost distrusă prin concurența neloială a fabricii cărămidă din Tiraspol și prin impotența autorităților abilitate de la Chișinău, susține fostul deputat Alexandru Slusari într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui, vor rămâne fără lucru peste 350 de angajați. Administrația companiei a bătut pe la toate ușile și a explicat că nu poate concura cu fabrica din Transnistria, care achită un tarif de zeci de ori mai mic pentru gaz și energia electrică și nu cheltuie nimic pentru problemele de mediu.

Fostul de deputat se adresează ministrului Economiei, Sergiu Gaibu pe care îl întreabă cine se va face vinovat de falimentul companiei. Ministrului Mediului, Iuliana Cantaragiu o întreabă de câte ori a mers în stânga Nistrului pentru a vedea problemele de mediu, iar pe Dorin Recean, consilierului de la președinție cum promovează interesele anumitor agenți economici.

Potrivit raportului financiar al companiei, în anul 2021 a înregistrat un profit de 4 mil. de lei față de pierderile de 8,4 mil. de lei în anul 2020.

În anul 2017 Combinatul de Materiale de Construcții din Chișinău Macon a decis să își vândă cota sa din capitalul unei companii din Rusia.

Administrația întreprinderii anunța că Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a Macon a decis, pe 29 septembrie 2017, aprobarea tranzacției cu conflict de interese prin care cota de 35,35% din capitalul firmei Alviko din Rusia, este vândută companiei Kalujskoie Napravlenie din Rusia. Ultima deținea 64,65% din capitalul Alviko.

Potrivit deciziei acționarilor, prețul pachetului nu poate fi mai mic de 3,2 milioane de euro (circa 67 milioane lei).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#macon #caramida #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.