Analistul Mark Galeotti, oficial american de informații, a vorbit despre amenințarea dată de faptul că Vladimir Putin, aflat în faza finală de exercitare a unei puteri tiranice, și-a accentuat credințele marxist-leniniste moștenite de la vechea conducere a URSS. Astfel, războiul pe care îl poartă în Ucraina ar putea marca declinul regimului dictatorial de la Moscova.

Analistul Mark Galeotti a remarcat schimbări de perspectivă ale președintelui rus Vladimir Putin, de la preluarea puterii în 1999 și până la momentul invadării Ucrainei, văzut drept punctul final al ascensiunii puterii sale despotice.

Vladimir Putin, un continuator al marxism-leninismului

„De când a preluat președinția în 1999, Putin a fost destul de deschis cu privire la ceea ce-și dorește: să rămână în funcție atât timp dorește și ca Rusia să fie recunoscută ca o mare putere. Cu toate acestea, noțiunea lui despre ce înseamnă acest lucru și despre ceea ce este dispus să facă pentru a-și atinge obiectivele s-a schimbat de-a lungul timpului și acum se pare că vedem faza finală și cea mai periculoasă a coborârii sale în tiranie.

Se remarcă „o formă specifică modelată de oamenii care îl influențează. Acest lucru a creat scena pentru ascensiunea șoimului Nikolai Patrușev, un fost ofițer KGB care este acum secretar al consiliului de securitate al țării; de fapt, consilierul pentru securitate națională al lui Putin”, a evidențiat analistul Mark Galeotti.

Mark Galeotti a reiterat ceea ce el numește „strânsoarea putinism-patrușevismului”, o ideologie de sorginte marxist-leninistă, pe care Rusia a preluat-o de la vechea URSS.

Vladimir Putin, în faza finală a tiraniei

Vladimir Putin vede lumea prin spectrul competiției constante, „de tipul ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, care este acum filtrată prin paranoia beligerantă a lui Patrușev”. Asta pentru că acest Patrușev a susținut un război sângeros pe teritoriul Ucrainei, în timp ce deplângea faptul că „anglo-saxonii nu s-au schimbat de secole. Astăzi, ei continuă să-și dicteze condițiile lumii, călcând în picioare drepturile suverane ale statelor”, a argumentat Galeotti.

„Este greu să vedem alte reinventări, darămite pozitive, în viitorul lui Putin. Putinism-patrușevismul pare a fi putinismul de stadiu final”, a adăugat analistul.

Contraatacul ucrainean asupra Herson

O posibilă direcție principală a forțelor ucrainene ar putea deveni organizarea unui contraatac pentru recucerirea orașului Herson, ocupat de ruși.

„Recuperarea Hersonului ar fi, fără îndoială, o victorie uriașă pentru Kiev, spulberând temerile legate de o reînnoită înaintare a Rusiei spre vest de-a lungul coastei Mării Negre, spre Odesa. De asemenea, ar deschide perspectiva unei noi retrocedări a câștigurilor Moscovei în sudul Ucrainei și chiar ar amenința Crimeea.

Când a devenit clar în martie că asaltul său inițial asupra Kievului a stagnat, Putin a fost dispus să se retragă și să se concentreze asupra Donbasului. Cu noua sa perspectivă, maximalistă, mai ales dacă părea vreo amenințare serioasă la adresa Crimeei, ar putea fi tentat în schimb să escaladeze”, a explicat analistul.

Putin, în cea mai periculoasă versiune de până acum

Rusia ar putea convinge statul Belarus să se implice direct în războiul din Ucraina, ceea ce ar determina statul invadat să regrupeze trupe la granița de nord, pentru a proteja capitala țării.

„Putin are alte modalități de a escalada, de la lansarea de atacuri mai puternice asupra țintelor civile până la amenințarea graniței de nord a Ucrainei. De asemenea, l-ar putea presa pe dictatorul belarus Alexandru Lukașenko să se alăture luptei. Deși soldații săi sunt în mod clar nemulțumiți de idee, chiar și amenințarea cu aproximativ 20.000 de soldați noi în nord ar forța Ucraina să redistribuie unele dintre forțele sale pentru a proteja Kievul”, mai argumentează Mark Galeotti.

„Putin este acum cel mai periculos”, subliniază analistul, spunând că liderul rus ar avea acum cel mai mult de câștigat, așa cum ar avea și cel mai mult de pierdut: „Cel mai mult în sensul că, dacă pierde acest război, se confruntă cu riscul de a fi țap ispășitor – în cel mai bun caz, visele sale de a intra în panteonul eroilor naționali ruși ar fi năruite definitiv. Iar cel mai puțin în sensul că, în timp ce încă pare să creadă că poate supraviețui, că vom pierde voința de a lupta în acest război indirect, nu mai pare să creadă că poate coexista cu noi”, conchide Mark Galeotti, conform The Times.