Rapița ține Moldova în jocul agricol regional! 100.000 tone au plecat peste hotare

În sezonul iulie 2024 – februarie 2025, Republica Moldova a exportat 99,7 mii tone de rapiță, potrivit unei analize prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. Deși nu a fost atins recordul absolut din sezonul trecut (272 mii tone), volumul exportat depășește clar media ultimului deceniu, confirmând interesul crescut pentru această cultură oleaginoasă.

Această performanță este alimentată de extinderea suprafețelor însămânțate și de cererea constantă pe piețele externe, într-un context în care rapița rămâne una dintre culturile agricole cele mai rezistente la secetă și cele mai rentabile pentru fermierii moldoveni.

Exporturile de rapiță au generat 902 milioane lei în sezonul curent, în scădere față de peste 2 miliarde lei în sezonul anterior, dar apropiate de nivelul din 2022/2023 (938 milioane lei). Prețul mediu actual este sub cel din 2022/2023 (11,56 lei/kg), dar rămâne semnificativ mai bun decât în perioada de supraproducție din anul trecut (7,48 lei/kg). Cel mai ridicat preț din sezon a fost înregistrat în ianuarie 2025 – 10,27 lei/kg, urmat de o ușoară scădere în lunile următoare.

Luna iulie 2024 a fost perioada de vârf a exporturilor, cu peste 38 mii tone livrate – o treime din totalul sezonului. Ulterior, volumul a scăzut gradual până la 3,3 mii tone în februarie 2025, tendință explicabilă prin caracterul sezonier al recoltării și epuizarea stocurilor.

În topul exportatorilor domină RUSAGRO-PRIM SRL, cu 33.405 tone exportate în 2024 și 10.605 tone în primele două luni și jumătate din 2025. Urmează VADALEX GRAINS SRL (13.702 tone în 2024) și GRANDO INVEST TRADING SRL (11.073 tone în 2024 + 124 tone în 2025). Alte nume importante din sector sunt ANCOM-AGRO, OROMIMEXPO, TRUST ORGANIC și AGRO-NOVA PRIM.

Din punct de vedere al destinațiilor, România a absorbit 63,4 mii tone de rapiță moldovenească, urmată de Bulgaria (21,3 mii tone) și Marea Britanie (7,7 mii tone). Aceste trei piețe au însumat peste 90% din exporturile totale. În ceea ce privește prețul mediu, Germania a oferit cel mai mult – 19,0 lei/kg, însă doar pentru 112 tone. Pe piețele principale, prețurile au fost competitive: Bulgaria – 9,5 lei/kg, România – 9,2 lei/kg, Marea Britanie – 7,8 lei/kg.

„Rapița rămâne o cultură strategică pentru agricultura moldovenească, din grupa I, cu rentabilitate ridicată și rezistență la factorii climatici”, subliniază Iurie Rija. În ciuda presiunilor internaționale și a fluctuațiilor prețurilor, Moldova își consolidează poziția ca exportator regional important, iar interesul investitorilor și al fermierilor rămâne ridicat. Perspectivele pentru anii următori sunt optimiste, mai ales în contextul în care cererea globală pentru uleiuri vegetale și biocombustibili se menține la cote înalte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #export #fermieri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.