Război energetic NATO-Rusia. Restricţionarea gazului şi petrolului din Rusia va duce la scumpiri. Moldova prinsă în menghinea

SUA, Marea Britanie şi UE au anunţat că vor restricţiona importurile de petrol din Rusia. Măsura a venit după ce Rusia a avertizat că ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze către ţările europene dacă vor continua sancţiunile.

Preşedinţia Statelor Unite a anunţat interzicerea completă a importurilor de petrol, gaze şi cărbune din Rusia după ce Ucraina a cerut extinderea sancţiunilor. Regatul Unit urmează să elimine treptat petrolul rusesc până la sfârşitul anului, iar UE îşi reduce importurile cu două treimi.

Guvernul Marii Britanii spune că acest lucru le oferă suficient timp pentru a găsi surse alternative de energie. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că renunţarea la petrolul rusesc ar duce la „consecinţe catastrofale pentru piaţa globală”, transmite BBC.

Preţurile petrolului şi gazelor au crescut deja brusc şi ar putea creşte şi mai mult dacă Rusia va opri exporturile.

Rusia este al treilea cel mai mare producător de petrol din lume, după SUA şi Arabia Saudită.

Din aproximativ cinci milioane de barili de ţiţei pe care îi exportă în fiecare zi, mai mult de jumătate din aceştia merg către Europa. SUA sunt mai puţin dependente, aproximativ 3% din petrol importat provenind din Rusia în 2020.

Gazul rusesc reprezintă aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale UE. Dacă furnizarea de gaz ar înceta, Italia şi Germania ar fi deosebit de vulnerabile.

Europa ar putea apela la exportatorii de gaze existenţi, cum ar fi Qatar – sau Algeria şi Nigeria, dar există obstacole practice pentru extinderea rapidă a producţiei.

Rusia furnizează doar aproximativ 5% din livrările de gaze ale Regatului Unit, iar SUA nu importă deloc gaz rusesc.

Cu toate acestea, preţurile din Marea Britanie şi SUA sunt încă în creştere semnificativă din cauza efectului secundar al penuriei de aprovizionare.

Grupul de reflecţie Bruegel prezice că, dacă Rusia ar opri livrările de gaz către Europa, atunci Europa ar putea importa mai mult gaz natural lichefiat din SUA.

„Implementarea surselor regenerabile necesită timp, aşa că, pe termen scurt, aceasta nu este o soluţie”, spune analistul de cercetare Simone Tagliapietra.

„Deci, pentru iarna viitoare – ceea ce poate face diferenţa este schimbarea combustibilului, cum ar fi deschiderea centralelor electrice pe cărbune, aşa cum intenţionează să facă Italia şi Germania în caz de urgenţă”.

Consumatorii se vor confrunta cu o creştere a facturilor la energie şi la combustibil ca urmare a acestui război.

În Marea Britanie, facturile de energie ale gospodăriilor au fost ţinute sub control prin plafonarea preţului energiei.

În republica Moldova valul scumpirilor la carburanți se vede la panoul benzinăriilor. În fiecare zi atinge noi recorduri. Un litru de benzină a ajuns să coste 25,69 lei, iar motorina – 23,11 lei.

În ceea ce privește prețul la gaz, spotul a depășit săptămâna aceasta 3000 USD pentru mia de metri cubi. Or, formula de calcul pentru Republica Moldova este de 70% spot în perioada caldă a anului și 30% cotațiile la petrol, iar în perioada de iarnă e invers. Urmare a prețului în ascensiunea a prețului la gaz nu este exclus ca tarifele pentru populație să mai crească. În prezent, metrul cub de gaz este de 15,18 lei, însă autoritățile compensează primii 150 de metri cubi.

#gaz #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.