Războiul care poate dubla prețul petrolului și lovi economiile lumii

Piața mondială a petrolului subestimează riscul unei duble blocade maritime în Orientul Mijlociu, care ar putea declanșa o nouă explozie a prețurilor la energie, avertizează analiștii citați de presa internațională.

Potrivit acestora, escaladarea conflictului dintre Iran și Israel a redus considerabil șansele unui acord de pace în regiune și a readus în atenție amenințările privind blocarea unor rute maritime esențiale pentru transportul petrolului.

În prezent, Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante căi de tranzit pentru exporturile de petrol din Golf, rămâne afectată de tensiunile regionale. Până acum, impactul asupra pieței a fost limitat datorită stocurilor masive de petrol acumulate de China, volumelor importante aflate deja în transport maritim și capacității Arabiei Saudite de a redirecționa exporturile prin conducta „Est–Vest” către porturile de la Marea Roșie.

Experții avertizează însă că situația s-ar putea agrava rapid dacă rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, vor încerca să blocheze și strâmtoarea Bab el-Mandeb, care leagă Marea Roșie de Golful Aden. Garda Revoluționară iraniană a lansat recent noi amenințări în acest sens.

Analiștii susțin că atacarea chiar și a câtorva petroliere în apropierea coastelor Yemenului ar putea determina companiile maritime să evite complet ruta, paralizând traficul prin Bab el-Mandeb și afectând grav exporturile de petrol ale Arabiei Saudite.

Arabia Saudită și-a majorat semnificativ livrările prin portul Yanbu de la Marea Roșie după apariția problemelor în Strâmtoarea Ormuz. Compania petrolieră Saudi Aramco a confirmat că fluxurile prin conducta strategică „Est–Vest”, cu o capacitate de aproximativ 7 milioane de barili pe zi, au atins niveluri record.

Potrivit specialiștilor, o eventuală blocare a Bab el-Mandeb ar scoate de pe piață încă câteva milioane de barili de petrol pe zi, pe lângă volumele deja afectate de perturbările din zona Golfului Persic.

Consecințele ar putea fi resimțite la nivel global. Transportul petrolului către Asia ar deveni mai lent și mai costisitor, petrolierele fiind nevoite să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe. O astfel de rută ar prelungi livrările până la aproximativ 50 de zile și ar majora considerabil costurile logistice și de transport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Iran #petrol #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina