Moldova face 40 de milioane de dolari din exportul de nuci: o treime din plantații încă așteaptă prima recoltă

09 Iun. 2026, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Iun. 2026, 11:23 // Actual //  Grîu Tatiana

Sectorul nucifer din Republica Moldova are un potențial mare de dezvoltare, în condițiile în care aproape o treime din plantațiile comerciale de nuc încă nu au intrat pe rod. Autoritățile spun că următorii ani ar putea aduce creșteri importante ale producției și exporturilor, însă succesul depinde de investiții și de respectarea tehnologiilor agricole.

Șeful Direcției politici în sectorul vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii, Grigore Baltag, a declarat la Agro TV că în Republica Moldova sunt înregistrate aproximativ 38 de mii de hectare de nuc, dintre care circa 25 de mii de hectare aparțin gospodăriilor agricole și agenților economici care produc pentru comercializare.

„Politicile noastre sunt orientate în special spre acei agenți economici care produc pentru piață și urmăresc să atingă un anumit nivel de productivitate și calitate. Din cele aproximativ 25 de mii de hectare gestionate de sectorul comercial, aproape 10 mii de hectare încă nu au intrat pe rod, ceea ce înseamnă că dezvoltarea acestui domeniu încă urmează să fie resimțită în anii următori”, a declarat Baltag.

Potrivit acestuia, cultura nucului rămâne una dintre cele mai costisitoare investiții din sectorul agricol, iar rezultatele apar abia după câțiva ani.

„Din acest motiv, mai puțini agricultori aleg să investească în acest domeniu. Totuși, suprafețele care nu au intrat încă pe rod vor începe să producă în următorii ani, iar acest lucru va contribui la creșterea producției”, a explicat reprezentantul Ministerului Agriculturii.

În prezent, Republica Moldova produce anual aproximativ 15 mii de tone de nuci, iar mai mult de jumătate din această cantitate este exportată. Valoarea exporturilor ajunge la circa 40 de milioane de dolari anual.

„Aproximativ 8–9 mii de tone sunt orientate către export, iar valoarea exporturilor este estimată la circa 40 de milioane de dolari. Acesta este potențialul economic actual al sectorului, însă există încă rezerve importante de creștere”, a mai spus Baltag.

Oficialul a atras atenția și asupra problemelor cu care se confruntă sectorul, menționând că anual sunt defrișate plantații vechi sau neproductive. În unele cazuri, livezile au fost create pe terenuri nepotrivite sau fără respectarea cerințelor agrotehnice.

„Sunt defrișate plantațiile îmbătrânite, create în sistem clasic sau cu soiuri care nu mai oferă productivitate. Pe de altă parte, avem și situații în care plantațiile au fost înființate pe terenuri nepotrivite sau fără respectarea cerințelor tehnologice. Acest lucru demonstrează încă o dată că nucul este o cultură care necesită foarte multe cunoștințe și o planificare corectă încă din faza de plantare”, a subliniat Grigore Baltag.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.