Războiul cipurilor: o companie olandeză susţine că un angajat chinez a furat informaţii

Compania olandeză ASML susţine că un angajat din China a furat informaţii despre tehnologia folosită la maşinile care fabrică semiconductori.

Marele producător de echipamente pentru cipuri susţine că un fost angajat din China a furat informaţii despre tehnologia sa.

Firma olandeză mai anunţă că a raportat incidentul autorităţilor din Olanda şi SUA. Olandezii estimează că incidentul nu va avea efecte „semnificative” asupra activităţii lor.

„Ca urmare a incidentului de securitate, este posibil ca anumite reglementări privind controlul exporturilor să fi fost încălcate. Implementăm măsuri de remediere”, a precizat compania, potrivit BBC.

ASML nu a menţionat numele fostului angajat şi nici nu a oferit detalii cu privire la reglementările privind controlul exporturilor care ar fi fost încălcate.

ASML este una dintre cele mai importante firme din lanţul global de aprovizionare cu microcipuri. Aceasta fabrică maşini care produc cele mai avansate cipuri din lume.

Semiconductorii, care sunt folosiţi la numeroase obiecte, de la telefoane mobile şi computere, până la autoturisme şi echipamente militare, se află în centrul unei dispute acerbe între SUA şi China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #Olanda #cipuri #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.