Războiul cipurilor: o companie olandeză susţine că un angajat chinez a furat informaţii

Compania olandeză ASML susţine că un angajat din China a furat informaţii despre tehnologia folosită la maşinile care fabrică semiconductori.

Marele producător de echipamente pentru cipuri susţine că un fost angajat din China a furat informaţii despre tehnologia sa.

Firma olandeză mai anunţă că a raportat incidentul autorităţilor din Olanda şi SUA. Olandezii estimează că incidentul nu va avea efecte „semnificative” asupra activităţii lor.

„Ca urmare a incidentului de securitate, este posibil ca anumite reglementări privind controlul exporturilor să fi fost încălcate. Implementăm măsuri de remediere”, a precizat compania, potrivit BBC.

ASML nu a menţionat numele fostului angajat şi nici nu a oferit detalii cu privire la reglementările privind controlul exporturilor care ar fi fost încălcate.

ASML este una dintre cele mai importante firme din lanţul global de aprovizionare cu microcipuri. Aceasta fabrică maşini care produc cele mai avansate cipuri din lume.

Semiconductorii, care sunt folosiţi la numeroase obiecte, de la telefoane mobile şi computere, până la autoturisme şi echipamente militare, se află în centrul unei dispute acerbe între SUA şi China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #Olanda #cipuri #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.

#producători de panificație #zahăr importat