Războiul cipurilor: o companie olandeză susţine că un angajat chinez a furat informaţii

Compania olandeză ASML susţine că un angajat din China a furat informaţii despre tehnologia folosită la maşinile care fabrică semiconductori.

Marele producător de echipamente pentru cipuri susţine că un fost angajat din China a furat informaţii despre tehnologia sa.

Firma olandeză mai anunţă că a raportat incidentul autorităţilor din Olanda şi SUA. Olandezii estimează că incidentul nu va avea efecte „semnificative” asupra activităţii lor.

„Ca urmare a incidentului de securitate, este posibil ca anumite reglementări privind controlul exporturilor să fi fost încălcate. Implementăm măsuri de remediere”, a precizat compania, potrivit BBC.

ASML nu a menţionat numele fostului angajat şi nici nu a oferit detalii cu privire la reglementările privind controlul exporturilor care ar fi fost încălcate.

ASML este una dintre cele mai importante firme din lanţul global de aprovizionare cu microcipuri. Aceasta fabrică maşini care produc cele mai avansate cipuri din lume.

Semiconductorii, care sunt folosiţi la numeroase obiecte, de la telefoane mobile şi computere, până la autoturisme şi echipamente militare, se află în centrul unei dispute acerbe între SUA şi China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #Olanda #cipuri #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.