Consumul de gaze din UE a scăzut puternic în ianuarie. Prăbușirea livrărilor rusești

Consumul de gaze a scăzut puternic în ianuarie în mai multe regiuni ale lumii, în special în Uniunea Europeană (-19%) și în Regatul Unit (-16%), se arată într-un raport al Forumului țărilor exportatoare de gaze (GECF), publicat miercuri, citează AFP.

Acest raport, inspirat în forma sa de cel publicat de OPEC, cartelul țărilor exportatoare de petrol, este primul de acest gen pentru acest grup de țări producătoare de gaze format în jurul Qatarului.

În această primă ediție lunară, acesta subliniază că „condițiile meteorologice au un impact semnificativ asupra consumului de gaz”.

Uniunea Europeană a consumat în ianuarie cu 19% mai puțin gaz decât în ianuarie 2022, cu 40 de miliarde de metri cubi, în special datorită temperaturilor peste normal care au redus la minimum cererea de încălzire, potrivit raportului, care reia diverse surse.
Eforturile de economisire a energiei au redus, de asemenea, consumul de gaze în UE, utilizatorii industriali limitându-și utilizarea „din cauza prețurilor ridicate de pe piața europeană”, adaugă raportul.

Același lucru este valabil și în Marea Britanie, unde raportul indică o iarnă blândă, prețuri ridicate și o producție mai mare de energie hidro (+32% în ianuarie față de acum un an), eoliană (+30%) și solară (+3%) ca factori care au contribuit la scăderea consumului cu 16%, până la 7,4 miliarde de metri cubi.

În Uniunea Europeană, gazul utilizat în centralele electrice a scăzut cu 13% în ianuarie față de anul trecut, în beneficiul cărbunelui (+24%) și al energiei hidroelectrice (+8%).

În SUA, temperaturile blânde și încetinirea activității industriale sunt invocate ca motive pentru o scădere cu 8,8% a consumului de gaze, până la 92 mld. mc.
Raportul analizează, de asemenea, mai multe țări asiatice, dar pe baza unor comparații eterogene.

Prăbușirea livrărilor rusești
Cu toate acestea, el documentează prăbușirea livrărilor rusești prin conducte (-55% în ianuarie) și creșterea gazului norvegian, care a asigurat 47% din livrările prin conducte către UE în 2022.

În ceea ce privește gazele naturale lichefiate, importurile mondiale s-au contractat în ianuarie pentru prima dată din februarie 2021 (-1,4% în ritm anual, până la 36,7 milioane de tone), cu excepția Europei, unde livrările au crescut (+6%, până la 12,2 milioane de tone) pentru a compensa gazele livrate de Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.