Războiul din Ucraina a scos CFM din moarte clinică! Profit de 60 mil. de lei în jumătate de an

Situația la Calea Ferată din Moldova s-a îmbunătățit. În șase luni ale anului 2022 a contabilizat un profit de 60 mil. de lei, iar în trimestrul doi a înregistrat un profit record – 90 mil. de lei, potrivit declarației directorului CFM, Oleg Tofilat.

Tofilat susține că profitul companiei s-a majorat datorită creșterii volumului transportului de cereale din Ucraina.

„Înainte de începerea războiului volumul mărfurilor transportate prin porturile de la Marea Neagră era de 135 mil. tone anual, în timp ce CFM transporta anual circa 3,3 mil. tone. Respectiv tot acest volumul de mărfuri din Ucraina a fost direcționat prin Republica Moldova în porturile Reni, Ismail, Galați și Constanța. Tarifele la transportul de mărfuri pe intern nu au fost majorate, pentru tranzit au crescut cu 15%, iar pentru internațional cu 10%”, a explicat directorul.

Tofilat afirmă că în 5-6 luni urmează să fie majorate capacitățile de transport ale CFM pentru a face față transportului de mărfuri din țara vecină.

„Vor fi reparate circa 77 km de cale ferată pentru ca viteza renurilor să nu fie mai mică de 40 km/h. va fi reabilitată infrastructura stațiilor pentru a crește viteza de procesare a mărfurilor”, a punctat Tofilat, care susține că în prezent transportul cerealelor ucrainene în Portul Constanța durează 35 de zile. Acest lucru se explică prin viteza mică de procesare. „La fel e și cazul portului de la Galați, care procesează 8-10 vagoane pe zi. Este nevoie de investit în infrastructura de acces”.

În anul 2023, CFM ar urma să achiziționeze 1000 de vagoane de marfă dintr-un credit polonez.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#CFM #Tofilat #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE