Războiul din Ucraina a scos CFM din moarte clinică! Profit de 60 mil. de lei în jumătate de an

Situația la Calea Ferată din Moldova s-a îmbunătățit. În șase luni ale anului 2022 a contabilizat un profit de 60 mil. de lei, iar în trimestrul doi a înregistrat un profit record – 90 mil. de lei, potrivit declarației directorului CFM, Oleg Tofilat.

Tofilat susține că profitul companiei s-a majorat datorită creșterii volumului transportului de cereale din Ucraina.

„Înainte de începerea războiului volumul mărfurilor transportate prin porturile de la Marea Neagră era de 135 mil. tone anual, în timp ce CFM transporta anual circa 3,3 mil. tone. Respectiv tot acest volumul de mărfuri din Ucraina a fost direcționat prin Republica Moldova în porturile Reni, Ismail, Galați și Constanța. Tarifele la transportul de mărfuri pe intern nu au fost majorate, pentru tranzit au crescut cu 15%, iar pentru internațional cu 10%”, a explicat directorul.

Tofilat afirmă că în 5-6 luni urmează să fie majorate capacitățile de transport ale CFM pentru a face față transportului de mărfuri din țara vecină.

„Vor fi reparate circa 77 km de cale ferată pentru ca viteza renurilor să nu fie mai mică de 40 km/h. va fi reabilitată infrastructura stațiilor pentru a crește viteza de procesare a mărfurilor”, a punctat Tofilat, care susține că în prezent transportul cerealelor ucrainene în Portul Constanța durează 35 de zile. Acest lucru se explică prin viteza mică de procesare. „La fel e și cazul portului de la Galați, care procesează 8-10 vagoane pe zi. Este nevoie de investit în infrastructura de acces”.

În anul 2023, CFM ar urma să achiziționeze 1000 de vagoane de marfă dintr-un credit polonez.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#CFM #Tofilat #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.