Războiul din Ucraina crește importul de sare în Moldova de peste Prut

Exporturile de sare românească au înregistrat în acest an o creștere semnificativă pe piața Europei Centrale și de Est, respectiv în Ungaria, Slovacia, Republica Moldova, Bulgaria și Polonia, a anunțat Societatea Națională a Sării – Salrom SA.

În 2022, societatea și-a majorat și producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori.

“Societatea Națională a Sării (Salrom SA) a ocupat și locul lăsat liber de Regia Sării din Donbas (Ucraina) pe piața din Europa Centrală și de Est. Ungaria a contractat, numai pentru acest an, 200.000 de tone de sare pentru deszăpezire, pentru care va achita 10,2 milioane de euro. Totalul exporturilor de sare în Ungaria va depăși, în 2022, 27 de milioane de euro, cu 10 milioane mai mult decât în 2021. Creșteri semnificative ale exporturilor de sare românească se înregistrează, în 2022, și în Slovacia – peste 82.000 de tone (de patru ori mai mult decât în 2021), Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, a crescut cantitatea livrată către Polonia”, se menționează în comunicatul Salrom. De asemenea, Societatea Națională a Sării a crescut producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori, ceea ce a dus la dublarea veniturilor. “Se lucrează, în două, chiar și în trei schimburi, pentru a putea onora contractele pe care le-am încheiat”, a declarat Dan Dobrea, directorul societății.

Salrom SA este singurul producător de sare din România și are aproximativ 1.500 de angajați. Societatea este deținută în proporție de 51% de statul român, prin Ministerul Economiei, iar restul acțiunilor se află în posesia Fondului Proprietatea.

Până la începerea răsboiului din Ucraina, țara vecină era cel mai mare exportator de sare în Republica Moldova.

Potrivit datelor statistice UN Comtrade, Republica Moldova nu importă cantităţi mari de sare. Cele mai mari volume au fost în 2019 – circa 70.500 de tone, în valoare de 3,7 milioane de dolari.

Potrivit datelor statistice mai mult de jumătate din canitatea de sare este importată din Ucraina: în 2020 – 65%, iar în 2019 – 54%.

#sare #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.