Războiul din Ucraina crește importul de sare în Moldova de peste Prut

Exporturile de sare românească au înregistrat în acest an o creștere semnificativă pe piața Europei Centrale și de Est, respectiv în Ungaria, Slovacia, Republica Moldova, Bulgaria și Polonia, a anunțat Societatea Națională a Sării – Salrom SA.

În 2022, societatea și-a majorat și producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori.

„Societatea Națională a Sării (Salrom SA) a ocupat și locul lăsat liber de Regia Sării din Donbas (Ucraina) pe piața din Europa Centrală și de Est. Ungaria a contractat, numai pentru acest an, 200.000 de tone de sare pentru deszăpezire, pentru care va achita 10,2 milioane de euro. Totalul exporturilor de sare în Ungaria va depăși, în 2022, 27 de milioane de euro, cu 10 milioane mai mult decât în 2021. Creșteri semnificative ale exporturilor de sare românească se înregistrează, în 2022, și în Slovacia – peste 82.000 de tone (de patru ori mai mult decât în 2021), Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, a crescut cantitatea livrată către Polonia”, se menționează în comunicatul Salrom. De asemenea, Societatea Națională a Sării a crescut producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori, ceea ce a dus la dublarea veniturilor. „Se lucrează, în două, chiar și în trei schimburi, pentru a putea onora contractele pe care le-am încheiat”, a declarat Dan Dobrea, directorul societății.

Salrom SA este singurul producător de sare din România și are aproximativ 1.500 de angajați. Societatea este deținută în proporție de 51% de statul român, prin Ministerul Economiei, iar restul acțiunilor se află în posesia Fondului Proprietatea.

Până la începerea răsboiului din Ucraina, țara vecină era cel mai mare exportator de sare în Republica Moldova.

Potrivit datelor statistice UN Comtrade, Republica Moldova nu importă cantităţi mari de sare. Cele mai mari volume au fost în 2019 – circa 70.500 de tone, în valoare de 3,7 milioane de dolari.

Potrivit datelor statistice mai mult de jumătate din canitatea de sare este importată din Ucraina: în 2020 – 65%, iar în 2019 – 54%.

#sare #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.