Războiul din Ucraina crește importul de sare în Moldova de peste Prut

Exporturile de sare românească au înregistrat în acest an o creștere semnificativă pe piața Europei Centrale și de Est, respectiv în Ungaria, Slovacia, Republica Moldova, Bulgaria și Polonia, a anunțat Societatea Națională a Sării – Salrom SA.

În 2022, societatea și-a majorat și producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori.

„Societatea Națională a Sării (Salrom SA) a ocupat și locul lăsat liber de Regia Sării din Donbas (Ucraina) pe piața din Europa Centrală și de Est. Ungaria a contractat, numai pentru acest an, 200.000 de tone de sare pentru deszăpezire, pentru care va achita 10,2 milioane de euro. Totalul exporturilor de sare în Ungaria va depăși, în 2022, 27 de milioane de euro, cu 10 milioane mai mult decât în 2021. Creșteri semnificative ale exporturilor de sare românească se înregistrează, în 2022, și în Slovacia – peste 82.000 de tone (de patru ori mai mult decât în 2021), Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, a crescut cantitatea livrată către Polonia”, se menționează în comunicatul Salrom. De asemenea, Societatea Națională a Sării a crescut producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori, ceea ce a dus la dublarea veniturilor. „Se lucrează, în două, chiar și în trei schimburi, pentru a putea onora contractele pe care le-am încheiat”, a declarat Dan Dobrea, directorul societății.

Salrom SA este singurul producător de sare din România și are aproximativ 1.500 de angajați. Societatea este deținută în proporție de 51% de statul român, prin Ministerul Economiei, iar restul acțiunilor se află în posesia Fondului Proprietatea.

Până la începerea răsboiului din Ucraina, țara vecină era cel mai mare exportator de sare în Republica Moldova.

Potrivit datelor statistice UN Comtrade, Republica Moldova nu importă cantităţi mari de sare. Cele mai mari volume au fost în 2019 – circa 70.500 de tone, în valoare de 3,7 milioane de dolari.

Potrivit datelor statistice mai mult de jumătate din canitatea de sare este importată din Ucraina: în 2020 – 65%, iar în 2019 – 54%.

#sare #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.