Războiul lui Putin lovește masiv Rusia: Afacerile Moscovei, prăbușire dramatică

La aproape 10 luni de la declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin și după ce Statele Unite și Europa au impus pachete de sancțiuni împotriva regimului Kremlinului, peste 1.200 de firme occidentale au părăsit Rusia.

Acum se constată că Bursa de la Moscova care tranzacționează acțiuni s-a prăbușit, cea mai mare scădere din lume.

Invazia Ucrainei de către Vladimir Putin a făcut ca acțiunile rusești să scadă începând din februarie 2022, iar indicele bursier RTS de la Moscova, denominat în dolari, a scăzut în acest an cu 35%, fiind cel mai slab indicator de referință la nivel global, dintre cei 92 din întreaga lume, potrivit Bloomberg.
Acțiunile rusești au fost excluse din benchmark-urile globale, iar fondurile tranzacționate la bursă care urmăresc acțiunile țării au fost fie înghețate, fie închise. Investitorii locali nu au reușit să salveze piața internă de la declinul ei indus de război, chiar dacă majoritatea străinilor încă au interzis să vândă acțiunile locale pe care le dețin.

Indicele MOEX Rusia de la Bursa din Moscova, evaluat în ruble, a scăzut cu 44%, pe drumul spre către cea mai abruptă scădere anuală din 2008. Odată cu creșterea tensiunii războiului, s-ar putea aștepta la și mai multe pierderi.

„Acțiunile rusești reflectă o perspectivă sumbră, deoarece sancțiunile occidentale încep să afecteze economia națională”, a declarat Piotr Matys, analist valutar senior la InTouch Capital Markets Ltd.

„Perspectiva unei scăderi globale în următoarele câteva trimestre nu este de bun augur pentru petrolul rusesc, mai ales în momentul în care Uniunea Europeană este pe deplin angajată să-și reducă dependența de mărfurile rusești”, a spus expertul.

UE și G-7 au convenit să interzică companiilor occidentale să ofere servicii cheie, inclusiv asigurări, navelor care transportă țiței rusesc, dacă acesta a fost achiziționat peste plafonul de preț de 60 de dolari pe baril.

Stocurile de petrol rusesc au fost, de asemenea, afectate de prețurile volatile ale țițeiului Brent de referință, scăzând cu aproximativ 40% față de cel mai mare nivel din martie 2022.

Lukoil și Gazprom, cei mai importanți membri ai indicelui MOEX, au scăzut cu 30% și, respectiv, 53% în acest an. Între timp, cel mai mare creditor cotat, Sberbank of Russia, a scăzut cu 54%, deoarece sancțiunile internaționale au afectat totul, de la capacitatea Rusiei de a accesa rezervele valutare la sistemul de transferuri bancare SWIFT.

Joi, 15 decembrie 2022, statele membre ale UE au ajuns la un acord privind un al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează noi bănci și oficiali, precum și accesul țării la drone.

#Moscova #razboi #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.