Războiul rușilor le „bagă în boale” rubla. Băncile moldovenești au renunțat să o mai tranzacționeze

Băncile din Republica Moldova au scos rubla rusească din lista valutelor tranzacționate urmare a deprecierii galopante pe fundalul invaziei Federației Ruse în Ucraina.

Situația este cauzată de nivelul sporit de incertitudine privind evoluțiile economice din Rusia și a cursului de schimb a monedei ruse, pe fundalul războiului din Ucraina și a sancțiunilor contra Rusiei impuse de majoritatea lumii occidentale (ex: casele de schimb valutar nu sunt sigure daca vor putea vinde aceasta valută la un curs profitabil în viitorul apropiat, din cauza fluctuațiilor majore și deprecierii)”, explică economistul Adrian Lupușor.

Potrivit lui situația respectivă nu va avea un impact major asupra economiei moldovenești, deoarece rubla rusească are o pondere infimă (circa 2% din total), atât în tranzacțiile valutare, atât în numerar.

„O situație similară se observă și în cazul hrivnei ucrainene, ponderea căreia în piața valutară autohtonă este și mai mică. Situația macrofinanciară din țară rămâne sub control, iar BNM are toate resursele necesare pentru a evita careva fluctuații excesive pe piața valutară”, a punctat Lupușor.

Rubla rusească s-a prăbuşit luni, în urma sancţiunilor impuse de UE şi a altor state. Banca centrală de la Moscova a afișat pentru astăzi un curs de 93,5 ruble pentru un dolar american și de 104,4 ruble pentru un euro.

#deppreciere #rubla #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.