Economia Rusiei – aruncată în aer. Țara intră într-o criză financiară majoră de lichiditate

01 Mart. 2022, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Mart. 2022, 15:37 // Actual //  MD Bani

SUA și UE au blocat rezervele valutare ale Băncii Centrale din Rusia. Acest lucru poate declanșa o criză financiară de proporții. Moscova nu are posibilitatea de a accesa valuta pentru a proteja economia de campania de presiune occidentală.

Acţiunea coordonată blochează banca centrală să vândă dolari, euro şi alte valute străine din stocul său de rezerve pentru a stabiliza rubla. Oficialii americani au declarat că intenţionau ca sancţiunile să alimenteze inflaţia deja în creştere, iar acţiunile împotriva Băncii Rusiei au ca scop, de fapt, să neutralizeze apărarea monetară a ţării.

Banca centrală a Rusiei a anunţat marţi că a vândut 2,39 trilioane de ruble (26 miliarde de dolari) la o licitaţie repo de o zi, în timp ce se încearcă să menţină o anumită stabilitate financiară, după ce a crescut deja ratele dobânzilor la 20%, transmite ZF.

Nu a existat nicio limită la licitaţia de o zi, menită să ajute băncile cu lichidităţile lor, în condiţiile în care sancţiunile impuse de invazia Rusiei în Ucraina au vizat instituţiile financiare, iar rubla s-a prăbuşit

Decizia unei coaliţii de ţări occidentale şi asiatice de a „îngheţa toate activele băncii centrale ruse a fost cel mai dramatic pas de până acum”.

„În ultimii ani, preşedintele Putin a construit a patra cea mai mare rezervă valutară din lume – peste 630 de miliarde de dolari, iar o parte din motiv a fost pentru a se izola de sancţiunile occidentale”, relatează Phil Mattingly, CNN.

Mattingly a declarat că aceste rezerve i-au permis în esenţă lui Putin şi Rusiei „să îşi susţină propria monedă” şi să le permită „să ofere lichidităţi băncilor lor”.

„Acest lucru le-ar permite să fie văzute ca fiind rezistente la sancţiuni – Nu mai este cazul când te duci direct la banca centrală şi începi să îngheţi activele în întreaga lume”, a spus Mattingly.

Mattingly a precizat că o astfel de sancţiune este extrem de rară.

De asemenea, companiile americane de carduri de plată Visa şi Mastercard au blocat mai multe instituţii financiare ruseşti din reţeaua lor, respectând astfel sancţiunile guvernamentale impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

Visa a declarat luni că ia măsuri prompte pentru a asigura respectarea sancţiunilor aplicabile, adăugând că va dona 2 milioane de dolari pentru ajutor umanitar. Mastercard a promis, de asemenea, că va contribui cu 2 milioane de dolari.

Sancţiunile guvernamentale impun Visa să suspende accesul la reţeaua sa pentru entităţile care figurează pe lista Specially Designated Nationals, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune. Statele Unite au adăugat diverse firme financiare ruseşti pe listă, inclusiv banca centrală a ţării şi al doilea mare creditor VTB.

Sâmbătă, SUA, Marea Britanie, Europa şi Canada au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei – inclusiv blocarea accesului anumitor creditori la sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Ruşii s-au grăbit la bancomate şi au aşteptat la cozi lungi duminică şi luni, pe fondul temerilor că cardurile bancare ar putea înceta să mai funcţioneze sau că băncile vor limita retragerile de numerar.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!