Economia Rusiei – aruncată în aer. Țara intră într-o criză financiară majoră de lichiditate

SUA și UE au blocat rezervele valutare ale Băncii Centrale din Rusia. Acest lucru poate declanșa o criză financiară de proporții. Moscova nu are posibilitatea de a accesa valuta pentru a proteja economia de campania de presiune occidentală.

Acţiunea coordonată blochează banca centrală să vândă dolari, euro şi alte valute străine din stocul său de rezerve pentru a stabiliza rubla. Oficialii americani au declarat că intenţionau ca sancţiunile să alimenteze inflaţia deja în creştere, iar acţiunile împotriva Băncii Rusiei au ca scop, de fapt, să neutralizeze apărarea monetară a ţării.

Banca centrală a Rusiei a anunţat marţi că a vândut 2,39 trilioane de ruble (26 miliarde de dolari) la o licitaţie repo de o zi, în timp ce se încearcă să menţină o anumită stabilitate financiară, după ce a crescut deja ratele dobânzilor la 20%, transmite ZF.

Nu a existat nicio limită la licitaţia de o zi, menită să ajute băncile cu lichidităţile lor, în condiţiile în care sancţiunile impuse de invazia Rusiei în Ucraina au vizat instituţiile financiare, iar rubla s-a prăbuşit

Decizia unei coaliţii de ţări occidentale şi asiatice de a „îngheţa toate activele băncii centrale ruse a fost cel mai dramatic pas de până acum”.

„În ultimii ani, preşedintele Putin a construit a patra cea mai mare rezervă valutară din lume – peste 630 de miliarde de dolari, iar o parte din motiv a fost pentru a se izola de sancţiunile occidentale”, relatează Phil Mattingly, CNN.

Mattingly a declarat că aceste rezerve i-au permis în esenţă lui Putin şi Rusiei „să îşi susţină propria monedă” şi să le permită „să ofere lichidităţi băncilor lor”.

„Acest lucru le-ar permite să fie văzute ca fiind rezistente la sancţiuni – Nu mai este cazul când te duci direct la banca centrală şi începi să îngheţi activele în întreaga lume”, a spus Mattingly.

Mattingly a precizat că o astfel de sancţiune este extrem de rară.

De asemenea, companiile americane de carduri de plată Visa şi Mastercard au blocat mai multe instituţii financiare ruseşti din reţeaua lor, respectând astfel sancţiunile guvernamentale impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

Visa a declarat luni că ia măsuri prompte pentru a asigura respectarea sancţiunilor aplicabile, adăugând că va dona 2 milioane de dolari pentru ajutor umanitar. Mastercard a promis, de asemenea, că va contribui cu 2 milioane de dolari.

Sancţiunile guvernamentale impun Visa să suspende accesul la reţeaua sa pentru entităţile care figurează pe lista Specially Designated Nationals, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune. Statele Unite au adăugat diverse firme financiare ruseşti pe listă, inclusiv banca centrală a ţării şi al doilea mare creditor VTB.

Sâmbătă, SUA, Marea Britanie, Europa şi Canada au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei – inclusiv blocarea accesului anumitor creditori la sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Ruşii s-au grăbit la bancomate şi au aşteptat la cozi lungi duminică şi luni, pe fondul temerilor că cardurile bancare ar putea înceta să mai funcţioneze sau că băncile vor limita retragerile de numerar.

#criză #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.

#Europa #Dacia #Moldova