Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunță că, la această etapă, nu există niciun embargo aplicat vinurilor din Republica Moldova pe piața ucraineană, în pofida informațiilor apărute în spațiul public.

Instituția precizează că discuțiile vehiculate în ultimele zile vizează doar consultări tehnice între autorități și nu reprezintă o interdicție efectivă a exporturilor sau impunerea unor sancțiuni comerciale.

„Aceste discuții tehnice nu echivalează cu impunerea unor blocaje comerciale”, subliniază ministerul.

Potrivit MAIA, autoritățile moldovenești se află în contact permanent cu instituțiile competente din Ucraina, iar dialogul continuă într-o manieră constructivă pentru a preveni eventuale măsuri care ar putea afecta producătorii autohtoni sau relațiile comerciale bilaterale.

Ministerul mai menționează că nu a recepționat nicio notificare oficială din partea Kievului privind eventuale restricții la importul de vinuri sau alte produse vitivinicole din Republica Moldova.

Ieri, 26 februarie autoritățile de la Kiev au emis un avertisment în care susțin că au elaborat deja un proiect de hotărâre care ar putea introduce regimul de licențiere pentru importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, inclusiv struguri, vinuri și distilate, până la încetarea unor acțiuni considerate discriminatorii față de Ucraina.

Potrivit notei informative a proiectului, măsura ar fi o reacție la Ordinul ANSA nr. 48 din 26 ianuarie 2026, prin care Republica Moldova a suspendat temporar importul de carne de pasăre și produse avicole din Ucraina, după depistarea antibioticului metronidazol în furaje provenite din Ucraina.

Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a informat anterior Chișinăul despre intenția Kievului de a restricționa importurile vitivinicole moldovenești ca măsură de reciprocitate.

Ministerul Agriculturii de la Chișinău dă însă asigurări că monitorizează situația și va informa publicul în mod transparent dacă vor apărea evoluții relevante.

Datele statistice relevă că exporturile de vin al Republicii Moldova în Ucraina se cifrează la circa 2,5 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#embargou #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că sistemul medical se confruntă cu probleme structurale grave și cere intervenții urgente, inclusiv majorări salariale de peste 10%, pentru a preveni pierderea continuă a personalului și degradarea serviciilor pentru pacienți. Revendicările au fost aprobate unanim pe 3 aprilie și au fost expediate către Parlament, Guvern și instituțiile responsabile.

„Este nevoie de salarii decente pentru a menține calitatea serviciilor medicale și pentru a păstra personalul în sistem”, subliniază reprezentanții federației.

Potrivit datelor prezentate, criza de cadre este deja vizibilă: nivelul cumulului de funcții a ajuns până la 1,9 per angajat, ceea ce arată că mulți lucrători sunt nevoiți să muncească aproape pentru două posturi pentru a-și asigura veniturile.

În același timp, creșterile salariale din ultimii ani nu au rezolvat problema de fond. Valoarea de referință a salariilor a urcat de la 1500 de lei în 2018 la 2400 de lei în 2026 (o creștere de circa 60%), însă majorările au fost realizate în mare parte prin sporuri, nu prin salariul de bază.

„Veniturile nu reflectă complexitatea și responsabilitatea muncii, iar acest lucru face profesia tot mai puțin atractivă”, avertizează sindicaliștii.

Situația este agravată de inflație: în 2025, rata medie anuală a fost de 6,9%, ceea ce a redus și mai mult puterea de cumpărare a angajaților din sănătate.

Mai mult, sindicatele menționează că, în 2026, nu sunt prevăzute creșteri salariale pentru personalul din sistemul de asigurări medicale, chiar dacă Fondurile AOAM sunt planificate să crească cu 9,2%, iar fondul de bază pentru servicii medicale – din care sunt plătite și salariile – cu doar 7,9%.

Sindicaliștii atrag atenția și asupra unor inechități majore: în 2025, salariile din unele instituții medicale bugetare au fost mai mici decât cele din instituțiile finanțate prin asigurări, iar profesorii din învățământul medical profesional sunt plătiți mai prost decât foștii lor elevi ajunși în spitale.

„Este paradoxal și incorect ca formatorii de cadre medicale să aibă salarii mai mici decât discipolii lor”, menționează federația.

O altă problemă gravă ține de sporurile pentru condiții nocive, care au rămas la niveluri foarte mici – între 250 și 500 de lei, deși în trecut acestea erau calculate procentual și puteau ajunge la echivalentul a 1575 lei (25%) sau 3150 lei (50%) din salariul minim actual de 6300 lei.

În plus, interesul pentru obținerea gradelor de calificare a scăzut: doar aproximativ 70% dintre medici și 83% dintre asistenții medicali mai dețin astfel de categorii, după eliminarea sporurilor aferente.

Problemele sunt amplificate de normele de personal depășite și de volumul tot mai mare de sarcini administrative.

„Medicul devine tot mai mult un operator de date, iar timpul acordat pacientului scade”, avertizează documentul.

În paralel, mai multe spitale se confruntă cu dificultăți financiare serioase. Unele instituții au raportat pierderi de milioane de lei sau bugete insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de bază, inclusiv salarii, medicamente și servicii comunale.

Sindicaliștii cer și ca reforma asistenței medicale primare să nu afecteze angajații, solicitând garanții clare privind păstrarea salariilor, drepturilor și condițiilor de muncă în cazul reorganizărilor.

În final, Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că fără măsuri rapide, inclusiv majorări salariale de peste 10%, actualizarea sporurilor și finanțare adecvată, sistemul medical riscă să piardă și mai mulți specialiști, iar presiunea asupra celor rămași va deveni critică.