„Răzbunarea” turiştilor se întâmplă în 2023. Cum arată lista celor mai vânate destinaţii de vacanţă din acest an

Inflaţia, recesiunea, războiaele sau tensiunile de la locul de muncă nu pot opri dorinţa oamenilor de călători şi a vedea lucruri noi. Regula se aplică şi în 2023, când după doi ani de pandemie, turismul este aşteptat să explodeze şi să revină la nivelul anterior COVID-19, scrie Bloomberg.

Prognozele arată că cheltuielile la nivel global destinate călătoriilor vor atinge 1,1 trilioane de dolari şi chiar ar putea depăşi pragul din 2019, mai ales după ce China a eliminat politicile anti-COVID, iar turiştii sunt mai nerăbdători ca niciodată să vadă lumea.

Restaurantele din toată lumea se grăbesc să prindă acest val uriaş de turişti, impreună cu staţiunile mici şi mari care se pregătesc de deschidere şi pentru un număr record de clienţi.

Mai jos puteţi regăsi o listă cu 5 destinaţii turistice, care pot oferi orice, de la aventură, relaxare, viaţă de noapte sau pur şi simplu puţină linişte, pe care le puteţi vizita în 2023.

Cum arată cel mai hot clasament al destinaţiilor turistice. Top 5 locuri de vizitat în 2023:

Insula Sfânta Lucia a fost răspunsul Caraibelor pentru toate gusturile, destinaţia oferind tot ce îşi poate dori un turist de la vacanţa sa: aventură, cultură şi o bucătărie locală împresionantă. Numai în luna iulie insula a primit peste 30.000 de vizitatori, care au făcut drumeţii prin munţii Piton, s-au relaxat pe plajele ornate cu nisip alb şi au gustat din bucătăria locală care îmbină influenţe caraibiene, indiene, americane şi europene.

Palm Jumierah este terenul de joacă în 2023 pentru ce pasionaţi de petreceri şi viaţa de noapte. Dacă numele destianţiei nu sună încă cunoscut, turiştii trebuie să ştie că este vorba despre celebra insulă în formă de palmier din Dubai, unde se află Atlantis the Royal, una dintre cele mai luxoase staţiuni ale oraşului, dar şi Cloud 22, unul dintre cele mai celebre cluburi de noapte din întreaga lume.

Kyshu este cea dea a treia insulă ca mărime din Japonia, ea fiind înconjurată de o „coroană” de vulcani încă activi. Cei care se pregătesc să viziteze insula vor putea experimenta puternic cultura onsen (băile în izvoare termale –n.r), care a prins rădăcini în Kyshu. La capitolul bucătărie locală, insula îşi aşteaptă turiştii cu sake sau tonkotsu ramen, dar şi cu o serie de preparate absolut unice în lume.

Insulele Marquesas şi ceea ce au de oferit i-ar putea face pe cei care cred că Arctica şi Antartica sunt ultimele tărâmuri neexplorate ale planetei să se răzgândească. Arhipelagul situat în inima Pacificului de Sud, adăposteşte un loc magic care nu s-a mai aflat vreodată pe radarul iubitorilor de călătorie. Insulele sunt rămăşiţele unor erupţii vulcanice uriaşe care au lăsat în urmă un peisaj cum rar mai poate fi găsit pe Pământ.

Nepalul îşi păstrează şi în 2023 farmecul, mai ales pentru pasionaţii de aventuri montane. Cu templele sale îmbrăcate în aur şi vârfurile albe ale Himalayei, ţara rămâne o destinaţie de top pentru călători. Turiştii cu plătesc pentru a ajunge pe Acoperişul Lumii (Everest –n.r ) aproximativ 40.000 de dolari, însă lucrurile s-ar putea schimba în curând pentru că Mountain Lodges of Nepal (un lanţ de centre de cazare de lux – n.r. ) îşi propune să deschidă unităţi în toate colţurile ţării. În viitor, turiştii ar putea să ajungă chiar să doarmă sau să petreacă chiar pe cel mai înalt vârf al planetei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#solicitari #destinatii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.