Record negativ pe piața de capital! Un singur emitent pe segmentul primar

În prima jumătate a anului, pe segmentul primar au fost realizate 51 de emisiuni de valori mobiliare, totalizând 319,29 milioane de lei. Din această sumă, un procent impresionant de 86,03% (274,68 milioane de lei) a fost generat de o singură companie, BC „Moldova-Agroindbank” SA, prin emisiuni de obligațiuni. Aceasta subliniază o dependență disproporționată a pieței de un singur emitent, în ciuda unei creșteri generale a numărului de emisiuni față de anul precedent, potrovit datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

De asemenea, volumul investițiilor străine a crescut ușor, ajungând la 2,85 milioane de lei, însă acestea au rămas marginale, reprezentând doar 0,89% din totalul emisiunilor.

Pe piața secundară, tranzacțiile cu valori mobiliare corporative au crescut semnificativ, totalizând 1047,32 milioane de lei, de 3,5 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023. Această creștere a fost impulsionată de un avans puternic pe piața reglementată, unde s-au tranzacționat 236,62 milioane de lei, de 13 ori mai mult decât în anul precedent.

Totuși, tranzacțiile de pe MTF au scăzut semnificativ, cu o diminuare de peste 6 milioane de lei față de anul anterior, în timp ce numărul tranzacțiilor în afara pieței reglementate a crescut de 3 ori, în valoare de 810,33 milioane de lei.

Piața de capital din Moldova continuă să fie marcată de volatilitate și de o concentrare ridicată a emisiunilor în mâinile unor actori principali, lăsând loc pentru îmbunătățiri în diversificarea ofertelor și a investițiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emitent #piața de capital #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.