Record negativ pe piața de capital! Un singur emitent pe segmentul primar

În prima jumătate a anului, pe segmentul primar au fost realizate 51 de emisiuni de valori mobiliare, totalizând 319,29 milioane de lei. Din această sumă, un procent impresionant de 86,03% (274,68 milioane de lei) a fost generat de o singură companie, BC „Moldova-Agroindbank” SA, prin emisiuni de obligațiuni. Aceasta subliniază o dependență disproporționată a pieței de un singur emitent, în ciuda unei creșteri generale a numărului de emisiuni față de anul precedent, potrovit datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

De asemenea, volumul investițiilor străine a crescut ușor, ajungând la 2,85 milioane de lei, însă acestea au rămas marginale, reprezentând doar 0,89% din totalul emisiunilor.

Pe piața secundară, tranzacțiile cu valori mobiliare corporative au crescut semnificativ, totalizând 1047,32 milioane de lei, de 3,5 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023. Această creștere a fost impulsionată de un avans puternic pe piața reglementată, unde s-au tranzacționat 236,62 milioane de lei, de 13 ori mai mult decât în anul precedent.

Totuși, tranzacțiile de pe MTF au scăzut semnificativ, cu o diminuare de peste 6 milioane de lei față de anul anterior, în timp ce numărul tranzacțiilor în afara pieței reglementate a crescut de 3 ori, în valoare de 810,33 milioane de lei.

Piața de capital din Moldova continuă să fie marcată de volatilitate și de o concentrare ridicată a emisiunilor în mâinile unor actori principali, lăsând loc pentru îmbunătățiri în diversificarea ofertelor și a investițiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emitent #piața de capital #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.