Reformele din sănătate ale ministrei Nemerenco, praf în ochii populației! O rezidentă le-a făcut praf

Într-o postare amplă pe platforma Facebook, rezidenta în medicină Alina Istrate a adus în atenție o serie de provocări și dezamăgiri cu care se confruntă tinerii specialiști în domeniul medical din Republica Moldova. Aceasta și-a exprimat nemulțumirea față de diverse aspecte precum discriminarea de gen, presiunea din partea profesorilor, corupția, condițiile de studiu și muncă precare și o serie de practici nedrepte din sistemul medical.

Printre problemele semnalate se numără discriminarea de gen, ponegreală de la profesori, corupție, nepăsare, hărțuire, și presiunea constantă care duce la burnout. Alina Istrate a criticat și condițiile de studiu precare, precum lecțiile în holurile spitalelor și vestiarele în cazangerie.

„Puteți să organizați proiecte, conferințe, ateliere bine sponsorizate, atât timp cât studenții fac lecții în holurile spitalelor și cu vestiarul în cazangerie! Puteți să motivați cu salarii și majorări, însă până când salariu unui medic nu va depăși salariu unui lucrător la zi, nu avem cu ce ne lăuda. Puteți oferi un loc de muncă și studii unui rezident, însă fără a pune accent și a crea condiții de a studia specialitatea, nu doar scrierea de fișe medicale, de zilnice și gărzi NEPLĂTITE!”, a punctat rezidenta.

Rezidenta spune că rare ar vrea să menționez și despre locurile de rezidențiat care sunt foarte ,,cinstite” și (ne)corupte, când la unele specialități se oferă doar trei locuri, dar pe parcurs se mai nasc patru locuri (evident pentru stele). La fel să menționez și despre ceea că nu poți figura de două ori în borderouri de rezidențiat și dacă nu dă doamne nu te-ai regăsit în specialitatea ta atunci taci și acceptă, și mergi mai departe..

.. și despre transferurile care la muritorii de rând se refuză, dar la fiicele și feciorii de oameni mari se acceptă! Am uitat să punctez despre sumele cerute pentru transfer!

„Despre necesitatea să-ți iai un an academic din motive medicale în perioada studiilor de rezidențiat, dar trebuie să treci zeci de comisii medicale.. sau altă variantă sugerată: ,,mai bine menționezi că ești sărac în cerere și că ai nevoie să pleci peste hotare pentru a face bani, altfel cererea ta nu este acceptată”. Despre locurile de muncă rezervate încă din perioada studenției (sfat pentru studenți). Despre cum ți se dă un loc de muncă după cei trei ani de rezidențiat, în baza contractului trilateral, care la momentul semnării nu este completat și semnat (nici măcar nu îți dau o copie a contractului) și ulterior când mergi să te angajezi ,,după așa numita ,,repartizare”, îți spune că noi nu avem nevoie de medici alergologi, ce să facem cu voi, totul este ocupat”, mai spune Alina Istrate.

Rezidenta se întreabă retoric. Pentru ce au mai fost scoase aceste locuri de muncă? Cum credeți că ne simțim noi când auzim așa cuvinte din prima zi? Care-i sensul obligării de a lucra acești 3 ani în folosul statului? Motivați tinerii specialiști cu suma unică de 120.000 lei pentru a pleca în zonele rurale, inclusiv în suburbiile mun. Chișinău și Bălți, dar pe cei rămași în orașe cu ce-i motivați? Credeți că sunt mai bogați, fac mai mulți bani, nu achită chirie, oare nu constituie acest fapt o descriminare?

„În timpul repartizării pe loc de muncă, doamna Ministru a menționat că sunt oameni care fac naveta Bruxelles – Paris săptămânal, mă scuzați dar mai bun exemplu pentru a ne motiva nu s-a găsit (naveta Chișinău-Basarabeasca nu sună așa promițător). Sunt sigură că cei ce fac naveta peste hotare, nu merg să facă focul în sobe și să-și aducă apă de la fântână. Da, probabil este un iz de pesimism și mai multă dezamăgire în cuvintele mele, însă realitatea este cu totul alta. Eu doar vreau ca să nu ne ascundem după deget, să nu ne amăgim și să spunem că: da, este rău, este dezamăgitor, nu este ideal, se produc mici schimbări, dar sistemul medical este DEFECT! Investești 9 ani din viața ta, care nu au fost ușori (doar cei trecuți prin medicină vor înțelege), pentru ca în final să nu știi unde s-o apuci… Acest text nu duce un mesaj de atac politic, scriu asta pentru că așa mereu a fost, spre a motiva pe toți ce fac parte din sistemul medical să iasă și să vorbească, doar toți știm cât de inhibați suntem, cât de fricoși (că nu dă doamne să ne demoleze zona de confort și să ne afecteze într-un oarecare mod)”, ăși încheia postarea rezidenta Alina Istrate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nemerenco #reforma #minister

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie