Reformele din sănătate ale ministrei Nemerenco, praf în ochii populației! O rezidentă le-a făcut praf

Într-o postare amplă pe platforma Facebook, rezidenta în medicină Alina Istrate a adus în atenție o serie de provocări și dezamăgiri cu care se confruntă tinerii specialiști în domeniul medical din Republica Moldova. Aceasta și-a exprimat nemulțumirea față de diverse aspecte precum discriminarea de gen, presiunea din partea profesorilor, corupția, condițiile de studiu și muncă precare și o serie de practici nedrepte din sistemul medical.

Printre problemele semnalate se numără discriminarea de gen, ponegreală de la profesori, corupție, nepăsare, hărțuire, și presiunea constantă care duce la burnout. Alina Istrate a criticat și condițiile de studiu precare, precum lecțiile în holurile spitalelor și vestiarele în cazangerie.

„Puteți să organizați proiecte, conferințe, ateliere bine sponsorizate, atât timp cât studenții fac lecții în holurile spitalelor și cu vestiarul în cazangerie! Puteți să motivați cu salarii și majorări, însă până când salariu unui medic nu va depăși salariu unui lucrător la zi, nu avem cu ce ne lăuda. Puteți oferi un loc de muncă și studii unui rezident, însă fără a pune accent și a crea condiții de a studia specialitatea, nu doar scrierea de fișe medicale, de zilnice și gărzi NEPLĂTITE!”, a punctat rezidenta.

Rezidenta spune că rare ar vrea să menționez și despre locurile de rezidențiat care sunt foarte ,,cinstite” și (ne)corupte, când la unele specialități se oferă doar trei locuri, dar pe parcurs se mai nasc patru locuri (evident pentru stele). La fel să menționez și despre ceea că nu poți figura de două ori în borderouri de rezidențiat și dacă nu dă doamne nu te-ai regăsit în specialitatea ta atunci taci și acceptă, și mergi mai departe..

.. și despre transferurile care la muritorii de rând se refuză, dar la fiicele și feciorii de oameni mari se acceptă! Am uitat să punctez despre sumele cerute pentru transfer!

„Despre necesitatea să-ți iai un an academic din motive medicale în perioada studiilor de rezidențiat, dar trebuie să treci zeci de comisii medicale.. sau altă variantă sugerată: ,,mai bine menționezi că ești sărac în cerere și că ai nevoie să pleci peste hotare pentru a face bani, altfel cererea ta nu este acceptată”. Despre locurile de muncă rezervate încă din perioada studenției (sfat pentru studenți). Despre cum ți se dă un loc de muncă după cei trei ani de rezidențiat, în baza contractului trilateral, care la momentul semnării nu este completat și semnat (nici măcar nu îți dau o copie a contractului) și ulterior când mergi să te angajezi ,,după așa numita ,,repartizare”, îți spune că noi nu avem nevoie de medici alergologi, ce să facem cu voi, totul este ocupat”, mai spune Alina Istrate.

Rezidenta se întreabă retoric. Pentru ce au mai fost scoase aceste locuri de muncă? Cum credeți că ne simțim noi când auzim așa cuvinte din prima zi? Care-i sensul obligării de a lucra acești 3 ani în folosul statului? Motivați tinerii specialiști cu suma unică de 120.000 lei pentru a pleca în zonele rurale, inclusiv în suburbiile mun. Chișinău și Bălți, dar pe cei rămași în orașe cu ce-i motivați? Credeți că sunt mai bogați, fac mai mulți bani, nu achită chirie, oare nu constituie acest fapt o descriminare?

„În timpul repartizării pe loc de muncă, doamna Ministru a menționat că sunt oameni care fac naveta Bruxelles – Paris săptămânal, mă scuzați dar mai bun exemplu pentru a ne motiva nu s-a găsit (naveta Chișinău-Basarabeasca nu sună așa promițător). Sunt sigură că cei ce fac naveta peste hotare, nu merg să facă focul în sobe și să-și aducă apă de la fântână. Da, probabil este un iz de pesimism și mai multă dezamăgire în cuvintele mele, însă realitatea este cu totul alta. Eu doar vreau ca să nu ne ascundem după deget, să nu ne amăgim și să spunem că: da, este rău, este dezamăgitor, nu este ideal, se produc mici schimbări, dar sistemul medical este DEFECT! Investești 9 ani din viața ta, care nu au fost ușori (doar cei trecuți prin medicină vor înțelege), pentru ca în final să nu știi unde s-o apuci… Acest text nu duce un mesaj de atac politic, scriu asta pentru că așa mereu a fost, spre a motiva pe toți ce fac parte din sistemul medical să iasă și să vorbească, doar toți știm cât de inhibați suntem, cât de fricoși (că nu dă doamne să ne demoleze zona de confort și să ne afecteze într-un oarecare mod)”, ăși încheia postarea rezidenta Alina Istrate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nemerenco #reforma #minister

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.