Regiune în Grecia unde o casă costă cât un apartament în Chișinău

Cererea pentru o casă de vacanță în regiunea Halkidiki este în creștere. Cumpărătorii sunt în continuare, în majoritatea lor, cetățeni străini, în principal din țările balcanice, în condițiile în care grecii sunt încă într-o stare de așteptare din cauza dificultăților financiare cu care se confruntă în viața de zi cu zi.

Potrivit președintelui Asociației Agenților Imobiliari din Halkidiki, Grigoris Stivachtaris, „interesul celor din Balcani de a cumpăra o casă de vacanță în Halkidiki este puternic. În ceea ce privește interesul celor din Balcani și al grecilor de a cumpăra un imobil, procentul aferent este de 65%, respectiv 35%. 70% din contractele pe care le încheiem sunt cu cumpărători care vin din Bulgaria, Serbia, Albania, Macedonia de Nord și România. În ceea ce privește prețurile, prețul mediu al caselor pe care le cumpără se situează între 50.000 și 80.000 de euro”, spune Stivachtaris, citat de hotnews.ro.

În privința zonei pentru care optează cumpărătorii, președintele Asociației Agenților Imobiliari din Halkidiki afirmă că „aceștia aleg în principal case situate, în Potidaia și de la Kalikrateia în jos, pe primul braț al peninsulei Halkidiki. Pe brațul al doilea se cumpără în Nikiti și de la Metamorfosi în jos, dar există, desigur, interes și pentru al treilea braț al peninsulei.

În general, se cumpără în toată zona Halkidiki, dar este preferat în principal primul braț. Iar motivul este că sunt multe case de vânzare”. În privința prețurilor, Stivachtaris precizează că „prețul variază în funcție de zonă, în funcție de amplasare, în funcție de metri pătrați ai imobilului. În general, se cumpără case în funcție de buget. Casele cumpărate sunt folosite pentru petrecerea vacanței, dar și pentru exploatare turistică”, mai spune președintele Asociației Agenților Imobiliari din Halkidiki.

Pentru comparație un apartament cu o cameră în Chișinău costă în medie 50 de mii de euro, iar unul cu două odă ajunge la 90 de mii de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#halkidiki #casa de vacanță #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.