Care vor fi mega-orașele lumii în 2050

Până în 2050, 70% din populația lumii va locui în orașe, față de 54%, care era procentul populației globale care locuia la oraș în 2020, conform raportului Institutului pentru Economie și Pace (IEA).

Această creștere este determinată atât de natalitatea pozitivă globală, cât și de o continuă migrație către urbanizare, în special spre așa-numitele “mega-orașe” – metropole care au peste 10 milioane de locuitori.

IEA enumeră câteva motive pentru care crește urbanizarea pe plan global.

Un exemplu este capitala Republicii Democrate Congo, Kinshasa, unde factorii care împing oamenii departe de zonele rurale includ acte frecvente de violență pe fondul lipsei poliției și, în general, lipsa securității, prezența grupurilor criminale, degradarea ecologică și faptul că terenurile agricole disponibile nu sunt suficiente pentru a hrăni întreaga populație din zonele respective.

În paralel, un factor pozitiv care atrage populația înspre orașe este creșterea standardului de viață în zonele urbane.

În prezent există 33 de mega-orașe în întreaga lume. Dintre acestea, Tokyo (37,3 milioane), Delhi (32,3 milioane), Shanghai (28,7 milioane), Dhaka (22,6 milioane), São Paulo (22,5 milioane) și Mexico (22,1 milioane) se numără printre cele mai populare.

Până în 2050, încă 14 orașe urmează să se alăture acestei liste, cu o populație totală de aproximativ 213 milioane.

Noua ordine va fi: Delhi (49,6 milioane), Dhaka (34,6 milioane), Tokyo (32,6 milioane), Cairo (32,6 milioane) și Mumbai (32,4 milioane).

Conform AXA, se așteaptă ca Manila din Filipine și Bangalore din India să înregistreze o creștere a PIB-ului de aproape 150% până la sfârșitul deceniului, iar aceasta vine cu creșterea populației, încurajând în paralel creșterea natalității.

Africa este singura regiune din lume care se estimează să înregistreze o creștere puternică a populației până la sfârșitul secolului, conform Pew Research Center, în timp ce ratele de creștere a populației din celelalte regiuni ale globului vor începe să scadă.

Graficul alăturat, pregătit de Statista, arată mega-orașele africane care vor înregistra cele mai mari creșteri ale ratei populației până în 2050: Dar es Salaam (16,4 milioane de locuitori estimați până în 2050), Luanda (14,6 milioane de locuitori), Khartoum (11,2 milioane) și Nairobi (10,4 milioane).

Mega-orașele care până în 2050 vor înregistra scăderi ale dimensiunii populației sunt, potrivit Statista, Moscova (-3%),Osaka (-12%) și Tokyo (-12%). În ciuda scăderii semnificative a numărului locuitorilor din Tokyo (din cauza îmbătrânirii populației și a scăderii ratei de natalitate), orașul va rămâne pe locul al patrulea în clasamentul celor mai populate mega-orașe din lume în 2050.

Cele 33 de orașe care au atins deja statutul de mega-orașe sunt următoarele: Delhi, Dhaka, Cairo, Tokyo, Mumbai, Shanghai, Kinshasa, Lagos, Karachi, Mexico, São Paulo, Beijing, Calcutta, New York, Manila, Lahore, Bangalore, Chongqing, Buenos Aires, Osaka, Hyderabad, Tianjin, Guangzhou, Los Angeles, Rio de Janeiro, Bangkok, Jakarta, Shenzhen, Lima, Paris și Moscova.

Este important de notat că diferite surse prezintă statistici diferite și că, în special în cazul prognozelor, situațiile se pot schimba. De exemplu, în timp ce Organizația Națiunilor Unite a prezis inițial că India va depăși China și în 2027 va deveni țara cu cea mai mare populație, se crede că acest lucru s-a întâmplat deja în această lună – aprilie 2023.

În ceea ce privește statutul de mega-oraș, conform datelor ONU din 2018, mai multe orașe, inclusiv Kuala Lumpur din Malaezia și Wuhan din China, vor fi incluse în listă până în 2035.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mărime #populație #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.