Care vor fi mega-orașele lumii în 2050

Până în 2050, 70% din populația lumii va locui în orașe, față de 54%, care era procentul populației globale care locuia la oraș în 2020, conform raportului Institutului pentru Economie și Pace (IEA).

Această creștere este determinată atât de natalitatea pozitivă globală, cât și de o continuă migrație către urbanizare, în special spre așa-numitele “mega-orașe” – metropole care au peste 10 milioane de locuitori.

IEA enumeră câteva motive pentru care crește urbanizarea pe plan global.

Un exemplu este capitala Republicii Democrate Congo, Kinshasa, unde factorii care împing oamenii departe de zonele rurale includ acte frecvente de violență pe fondul lipsei poliției și, în general, lipsa securității, prezența grupurilor criminale, degradarea ecologică și faptul că terenurile agricole disponibile nu sunt suficiente pentru a hrăni întreaga populație din zonele respective.

În paralel, un factor pozitiv care atrage populația înspre orașe este creșterea standardului de viață în zonele urbane.

În prezent există 33 de mega-orașe în întreaga lume. Dintre acestea, Tokyo (37,3 milioane), Delhi (32,3 milioane), Shanghai (28,7 milioane), Dhaka (22,6 milioane), São Paulo (22,5 milioane) și Mexico (22,1 milioane) se numără printre cele mai populare.

Până în 2050, încă 14 orașe urmează să se alăture acestei liste, cu o populație totală de aproximativ 213 milioane.

Noua ordine va fi: Delhi (49,6 milioane), Dhaka (34,6 milioane), Tokyo (32,6 milioane), Cairo (32,6 milioane) și Mumbai (32,4 milioane).

Conform AXA, se așteaptă ca Manila din Filipine și Bangalore din India să înregistreze o creștere a PIB-ului de aproape 150% până la sfârșitul deceniului, iar aceasta vine cu creșterea populației, încurajând în paralel creșterea natalității.

Africa este singura regiune din lume care se estimează să înregistreze o creștere puternică a populației până la sfârșitul secolului, conform Pew Research Center, în timp ce ratele de creștere a populației din celelalte regiuni ale globului vor începe să scadă.

Graficul alăturat, pregătit de Statista, arată mega-orașele africane care vor înregistra cele mai mari creșteri ale ratei populației până în 2050: Dar es Salaam (16,4 milioane de locuitori estimați până în 2050), Luanda (14,6 milioane de locuitori), Khartoum (11,2 milioane) și Nairobi (10,4 milioane).

Mega-orașele care până în 2050 vor înregistra scăderi ale dimensiunii populației sunt, potrivit Statista, Moscova (-3%),Osaka (-12%) și Tokyo (-12%). În ciuda scăderii semnificative a numărului locuitorilor din Tokyo (din cauza îmbătrânirii populației și a scăderii ratei de natalitate), orașul va rămâne pe locul al patrulea în clasamentul celor mai populate mega-orașe din lume în 2050.

Cele 33 de orașe care au atins deja statutul de mega-orașe sunt următoarele: Delhi, Dhaka, Cairo, Tokyo, Mumbai, Shanghai, Kinshasa, Lagos, Karachi, Mexico, São Paulo, Beijing, Calcutta, New York, Manila, Lahore, Bangalore, Chongqing, Buenos Aires, Osaka, Hyderabad, Tianjin, Guangzhou, Los Angeles, Rio de Janeiro, Bangkok, Jakarta, Shenzhen, Lima, Paris și Moscova.

Este important de notat că diferite surse prezintă statistici diferite și că, în special în cazul prognozelor, situațiile se pot schimba. De exemplu, în timp ce Organizația Națiunilor Unite a prezis inițial că India va depăși China și în 2027 va deveni țara cu cea mai mare populație, se crede că acest lucru s-a întâmplat deja în această lună – aprilie 2023.

În ceea ce privește statutul de mega-oraș, conform datelor ONU din 2018, mai multe orașe, inclusiv Kuala Lumpur din Malaezia și Wuhan din China, vor fi incluse în listă până în 2035.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mărime #populație #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina