Republica Moldova, în pericol! Barna: Chișinăul are nevoie de o Românie puternică

15 Feb. 2023, 05:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2023, 05:59 // Actual //  bani.md

Republica Moldova e în pericol şi are nevoie de o Românie fermă şi politicieni care să nu arunce inconştienţi mesaje confuze, afirmă vicepreşedintele USR Dan Barna.

„Rusia nu scapă nicio ocazie să ameninţe Republica Moldova. O face folosindu-se de vocile oficiale (ministrul de Externe, Serghei Lavrov, de exemplu), dar şi de acţiunile unor politicieni locali aflaţi sub o evidentă influenţă a Kremlinului. Faptul că aceste ameninţări nu sunt doar retorică şi devin realitate a fost confirmat zilele trecute de preşedinta Moldovei. Declaraţiile Preşedintei Maia Sandu privind planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova prin acţiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici e un semnal cât se poate de clar că Rusia vrea să continue războiul şi în alte state. Iar de data asta poate fi vorba de chiar fraţii noştri de peste Prut”, afirmă Dan Barna.

Vicepreşedintele USR opinează că România mai mult ca niciodată ar trebui să fie alături de Republica Moldova pentru că „are un milion de cetăţeni români cu acte acolo care în orice moment pot cere, legitim, ajutor de la statul român”.

„Iar ai noştri ce fac? Pentru România, stabilitatea regiunii este importantă. A Moldovei cu atât mai mult, în numele relaţiei speciale dintre cele două state şi pentru că ne-am angajat de-a lungul anilor să sprijinim eforturile Chişinăului de a face un pas final în comunitatea europeană. Avem la Chişinău un Preşedinte, Maia Sandu, care demonstrează zilnic că poate menţine ordinea constituţională în vremuri foarte grele pentru Republica Moldova. În acelaşi timp, la Bucureşti e iar criză de anemie a autorităţilor române care, de la dezvăluirea planurilor ruseşti pentru Moldova, nu s-au obosit să comunice ceva ca să nu mai vorbim de întâlnirea cel puţin neinspirată a lui Ciolacu şi Dâncu din noiembrie cu primarul sponsorizat de ruşi din Chişinău. Ce să înţelegă moldoveanul de rând din poza aia? Că omul ruşilor din Moldova e susţinut de cel care se vrea premierul României? În trecut, România a ezitat şi a făcut alegeri proaste când a fost vorba despre relaţia cu Moldova. Hai să ieşim din ziua cârtiţei şi să nu tot repetăm aceleaşi greşeli. Domnule Preşedinte Iohannis, faceţi un mic efort, ieşiţi public şi daţi un mesaj clar de susţinut Moldova. Sunt două ţări care tot aşteaptă să faceţi asta”, încheie Barna.

Preşedintele Maia Sandu a atribuit Administraţiei Rusiei presupuse planuri de provocare a unor „violenţe” în Republica Moldova, subliniind însă că acţiunile nu vor avea succes. „Tentativele Kremlinului de a provoca violenţe în Republica Moldova nu vor funcţiona. Scopul nostru principal este securitatea cetăţenilor şi a statului. Obiectivul nostru este pacea şi ordinea publică în ţara noastră”, a afirmat Maia Sandu. Preşedintele Republicii Moldova a acuzat că scopul acţiunilor ar fi „schimbarea actualei administraţii guvernamentale cu una controlată de Federaţia Rusă”. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în urmă cu câteva zile că a informat-o recent pe Maia Sandu despre un presupus plan al Rusiei de „distrugere” a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!