Republica Moldova își majorează cota de participare la FMI! Cu cât vom plăti în plus

Republica Moldova urmează să-și majoreze cota de participare la Fondul Monetar Internațional (FMI) cu 50%, în contextul unei decizii a Consiliului Guvernatorilor FMI de a crește contribuțiile tuturor celor 190 de state membre. Astfel, cota Moldovei va crește de la 172,5 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST) (aproximativ 232 milioane dolari SUA) la 258,8 milioane DST, ceea ce înseamnă un plus de 86,3 milioane DST.

Majorarea trebuie aprobată și achitată până la 20 decembrie 2024, termenul până la care statele membre FMI trebuie să confirme acceptul scris, iar ulterior să achite suma aferentă. Moldova poate plăti suma suplimentară în două forme: 64,725 milioane DST în lei moldovenești (reprezentând 75% din majorare), iar restul de 21,575 milioane DST (25%) în valută străină, fie DST, fie într-o combinație de EUR sau USD aprobată de FMI. FMI oferă și o soluție alternativă de plată pentru partea de valută străină prin intermediul unui împrumut intra-day, fără dobândă, de la un alt stat membru.

Decizia de a crește cota la FMI aduce avantaje strategice Republicii Moldova, îmbunătățindu-i poziția financiară în cadrul instituției și permițând acces la asistență financiară mai substanțială în caz de necesitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#republica #cota #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.