Republica Moldova își majorează cota de participare la FMI! Cu cât vom plăti în plus

Republica Moldova urmează să-și majoreze cota de participare la Fondul Monetar Internațional (FMI) cu 50%, în contextul unei decizii a Consiliului Guvernatorilor FMI de a crește contribuțiile tuturor celor 190 de state membre. Astfel, cota Moldovei va crește de la 172,5 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST) (aproximativ 232 milioane dolari SUA) la 258,8 milioane DST, ceea ce înseamnă un plus de 86,3 milioane DST.

Majorarea trebuie aprobată și achitată până la 20 decembrie 2024, termenul până la care statele membre FMI trebuie să confirme acceptul scris, iar ulterior să achite suma aferentă. Moldova poate plăti suma suplimentară în două forme: 64,725 milioane DST în lei moldovenești (reprezentând 75% din majorare), iar restul de 21,575 milioane DST (25%) în valută străină, fie DST, fie într-o combinație de EUR sau USD aprobată de FMI. FMI oferă și o soluție alternativă de plată pentru partea de valută străină prin intermediul unui împrumut intra-day, fără dobândă, de la un alt stat membru.

Decizia de a crește cota la FMI aduce avantaje strategice Republicii Moldova, îmbunătățindu-i poziția financiară în cadrul instituției și permițând acces la asistență financiară mai substanțială în caz de necesitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#republica #cota #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Subevaluări de aproape 50 de milioane de lei, uzură raportată în exces de peste 95 de milioane de lei, instalații de transmisie contabilizate incorect cu o diferență de 260 de milioane de lei și investiții finale în valoare de 57,6 milioane de lei raportate eronat ca lucrări neterminate – acestea sunt principalele nereguli descoperite de Curtea de Conturi în auditul financiar dedicat Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru anul 2024. Raportul a fost examinat astăzi în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, argumentată prin multiple neconformități privind modul în care MAI a înregistrat și raportat valoarea activelor sale. Printre problemele majore se numără erorile din procesul de reevaluare a mijloacelor fixe, care au dus la subevaluarea unor bunuri imobile și a veniturilor cu circa 50 de milioane de lei. Totodată, neincluderea corecțiilor privind durata de utilizare a unor active a condus la o supraevaluare a uzurii cu peste 95 de milioane de lei, afectând semnificativ rezultatele financiare prezentate.

O altă deficiență majoră vizează infrastructura de comunicații. Instalațiile de transmisie, care constituie obiecte unice din punct de vedere tehnic, au fost contabilizate pe bucăți, ceea ce a dus la o subevaluare de aproximativ 260 de milioane de lei a acestui cont. Pe lângă acestea, investiții capitale deja finalizate în valoare totală de 57,6 milioane de lei nu au fost transferate în categoria mijloacelor fixe și au rămas raportate greșit ca lucrări în curs de execuție.

Raportul mai evidențiază și întârzieri semnificative în procesul de preluare a patrimoniului Serviciului 112, care a trecut oficial în subordinea MAI la 1 ianuarie 2024. Deși a fost elaborat proiectul actului de predare-primire, transferul nu a fost finalizat: inventarierea bunurilor nu a fost dusă la capăt, unele elemente patrimoniale nu au fost clar definite, iar componente importante ale activelor nu au fost incluse corect în documente.

Curtea de Conturi a formulat un set de recomandări pentru remedierea acestor deficiențe și pentru alinierea evidenței contabile a MAI la standardele legale și de transparență financiară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#audit mai #nereguli #Curtea de Conturi