Republica Moldova își majorează cota de participare la FMI! Cu cât vom plăti în plus

Republica Moldova urmează să-și majoreze cota de participare la Fondul Monetar Internațional (FMI) cu 50%, în contextul unei decizii a Consiliului Guvernatorilor FMI de a crește contribuțiile tuturor celor 190 de state membre. Astfel, cota Moldovei va crește de la 172,5 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST) (aproximativ 232 milioane dolari SUA) la 258,8 milioane DST, ceea ce înseamnă un plus de 86,3 milioane DST.

Majorarea trebuie aprobată și achitată până la 20 decembrie 2024, termenul până la care statele membre FMI trebuie să confirme acceptul scris, iar ulterior să achite suma aferentă. Moldova poate plăti suma suplimentară în două forme: 64,725 milioane DST în lei moldovenești (reprezentând 75% din majorare), iar restul de 21,575 milioane DST (25%) în valută străină, fie DST, fie într-o combinație de EUR sau USD aprobată de FMI. FMI oferă și o soluție alternativă de plată pentru partea de valută străină prin intermediul unui împrumut intra-day, fără dobândă, de la un alt stat membru.

Decizia de a crește cota la FMI aduce avantaje strategice Republicii Moldova, îmbunătățindu-i poziția financiară în cadrul instituției și permițând acces la asistență financiară mai substanțială în caz de necesitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#republica #cota #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.