Republica Moldova își majorează cota de participare la FMI! Cu cât vom plăti în plus

Republica Moldova urmează să-și majoreze cota de participare la Fondul Monetar Internațional (FMI) cu 50%, în contextul unei decizii a Consiliului Guvernatorilor FMI de a crește contribuțiile tuturor celor 190 de state membre. Astfel, cota Moldovei va crește de la 172,5 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST) (aproximativ 232 milioane dolari SUA) la 258,8 milioane DST, ceea ce înseamnă un plus de 86,3 milioane DST.

Majorarea trebuie aprobată și achitată până la 20 decembrie 2024, termenul până la care statele membre FMI trebuie să confirme acceptul scris, iar ulterior să achite suma aferentă. Moldova poate plăti suma suplimentară în două forme: 64,725 milioane DST în lei moldovenești (reprezentând 75% din majorare), iar restul de 21,575 milioane DST (25%) în valută străină, fie DST, fie într-o combinație de EUR sau USD aprobată de FMI. FMI oferă și o soluție alternativă de plată pentru partea de valută străină prin intermediul unui împrumut intra-day, fără dobândă, de la un alt stat membru.

Decizia de a crește cota la FMI aduce avantaje strategice Republicii Moldova, îmbunătățindu-i poziția financiară în cadrul instituției și permițând acces la asistență financiară mai substanțială în caz de necesitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#republica #cota #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.