Republica Moldova joacă la două capete. România nu poate livra gaz Chișinăului fără girul Gazpromului

Criza gazelor de la Chișinău s-a accentuat după ce Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrare a metanului cu concernul rus Gazprom, iar acum două zile autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul gazelor. Pe de o parte, Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru perioada următoare, iar pe de alta autoritățiile încearcă să convingă oficialii Gazprom să semneze un nou contract pe termen lung, însă la un preț mult mai redus decât cel de 790 dolari/mia de metri cubi pe care îl solicită concernul rus.

Furnizarea de gaze prin România către Republica Moldova fără acordul Gazprom este una problematică, pentru că sursa gazului ar trebui să fie fostul coridor transbalcanic, prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, pe unde curge exclusiv gaz rusesc din TurkStream, comercializat de firmele prin care Gazprom efectuează exporturi către România, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil).

Totodată, la finalul săptămânii trecute, pentru a-și putea acoperi consumul curent și necesarul de gaz depozitat pentru iarnă (24,5 TWh sau 74,5% din capacitatea totală în acest moment), România importa 75 GWh/zi prin punctul de la Negru Vodă, 5,6 GWh/zi prin punctul de la Giurgiu-Ruse și 12 GWh/zi prin punctul de la Csanádpalota. În aceste condiții, este puțin probabil ca România să poată oferi gaz Republicii Moldova în absența cooperării Gazprom, care este singura companie care poate majora livrările prin Negru Vodă. Și în niciun caz gaz ieftin, dat fiind prețul de peste 400 lei/MWh de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care se adaugă costurile de transport.

Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

Europarlamentarul, Rareș Bogdan a declarat ieri la TVR Moldova că În cazul în care lucrurile se complică din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, România nu va abandona Republica Moldova.(…) România va ajuta Republica Moldova cu alimentarea cu păcură.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.