Republica Moldova joacă la două capete. România nu poate livra gaz Chișinăului fără girul Gazpromului

Criza gazelor de la Chișinău s-a accentuat după ce Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrare a metanului cu concernul rus Gazprom, iar acum două zile autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul gazelor. Pe de o parte, Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru perioada următoare, iar pe de alta autoritățiile încearcă să convingă oficialii Gazprom să semneze un nou contract pe termen lung, însă la un preț mult mai redus decât cel de 790 dolari/mia de metri cubi pe care îl solicită concernul rus.

Furnizarea de gaze prin România către Republica Moldova fără acordul Gazprom este una problematică, pentru că sursa gazului ar trebui să fie fostul coridor transbalcanic, prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, pe unde curge exclusiv gaz rusesc din TurkStream, comercializat de firmele prin care Gazprom efectuează exporturi către România, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil).

Totodată, la finalul săptămânii trecute, pentru a-și putea acoperi consumul curent și necesarul de gaz depozitat pentru iarnă (24,5 TWh sau 74,5% din capacitatea totală în acest moment), România importa 75 GWh/zi prin punctul de la Negru Vodă, 5,6 GWh/zi prin punctul de la Giurgiu-Ruse și 12 GWh/zi prin punctul de la Csanádpalota. În aceste condiții, este puțin probabil ca România să poată oferi gaz Republicii Moldova în absența cooperării Gazprom, care este singura companie care poate majora livrările prin Negru Vodă. Și în niciun caz gaz ieftin, dat fiind prețul de peste 400 lei/MWh de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care se adaugă costurile de transport.

Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

Europarlamentarul, Rareș Bogdan a declarat ieri la TVR Moldova că În cazul în care lucrurile se complică din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, România nu va abandona Republica Moldova.(…) România va ajuta Republica Moldova cu alimentarea cu păcură.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.