Republica Moldova, prinsă în menghinea războiului și a crizei energetice. Banii străinilor, perfuzia bugetului

Republica Moldova se confruntă cu un val al creșterii prețurilor la energie și alimente. În același timp, războiul din Ucraina a crescut vertiginos costurile logistice, a perturbat lanțurile valorice și a indus o incertitudine uriașă în rândul firmelor, gospodăriilor și guvernului. Or, aceste lucruri amenință Republica Moldova cu o recesiune, constată raportul „Republic of Moldova needs substantial financial support to address rising poverty risks”.

Moldova nu este pregătită pentru criza energetică, dar pentru inflația galopantă. Or, chiar dacă angajamentele bugetare pentru 2022 sunt îndeplinite până în prezent, acoperirea financiară necesară în timpul iernii și întregului 2023 pentru a răspunde nevoilor crescute de asistență socială pe fondul acestui șoc inflaționist nu este sigură.

Autorii raportului susțin că este nevoie de compensații pentru populația vulnerabilă pentru a face față creșterii tarifelor la utilități.

În concluzie, Moldova are nevoie de sprijin financiar major din partea partenerilor săi de dezvoltare pentru a depăși pentru a face față crize și a atenua impactul creșterii prețurilor.

Raportul datoriei publice externe/PIB a Republicii Moldova rămâne unul dintre cele mai scăzute din regiune, cu aproximativ 38% planificat pentru 2022. Cu toate acestea, pe fondul creșterii nevoilor de finanțare, nivelul de îndatorare al țării va crește cu ușurință peste 40% din PIB în următorii câțiva ani și s-ar putea apropia de pragul maxim de sustenabilitate de 45% din PIB. În contextul condițiilor economice dure din țară și din întreaga regiune, acest model de finanțare externă ar putea pune dificultăți majore în viitorul apropiat. În acest sens, este de menționat că, conform ultimelor date privind execuția bugetară pentru perioada ianuarie-mai 2022, volumul împrumuturilor externe primite a fost mai mare cu 59%, în timp ce volumul granturilor a fost mai mic cu 26%, comparativ cu același perioada anului precedent. Prin urmare, este necesară revizuirea mecanismelor de acordare a sprijinului financiar Moldovei punând mai mult accent pe granturi, mai degrabă decât pe împrumuturi, pentru a ușura povara financiară asupra bugetului și a asigura spațiu fiscal suficient pentru redresarea economică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #finanțare #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.