Republica Moldova va primi milioane de euro pentru investiții. Unde vor ajunge banii

Astăzi, 26 septembrie, Comisia Europeană a anunțat lansarea unui apel de proiecte pentru transporturi prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). Bugetul alocat acestui apel este de peste 7 miliarde de euro, cu scopul de a finanța proiecte noi de infrastructură, modernizare și îmbunătățiri la nivelul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Aceste proiecte vizează sectoarele de transport feroviar, căi navigabile interioare, porturi maritime sau fluviale și infrastructură rutieră, potrivit unui comunicat al executivului european.

Un aspect semnificativ al acestui apel de proiecte este deschiderea pentru solicitanții din Ucraina și Republica Moldova, care pot solicita direct finanțare din partea Uniunii Europene. Această posibilitate a devenit disponibilă ca urmare a semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat importanța acestui apel, menționând: „Acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Punem la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE.”

Proiectele de infrastructură finanțate prin acest apel vor contribui la îmbunătățirea siguranței și interoperabilității rețelei de transport a UE. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită proiectelor care vizează sporirea rezilienței infrastructurii de transport în fața dezastrelor naturale. Aceste investiții au scopul de a sprijini competitivitatea pieței interne, atât în ceea ce privește transportul de pasageri, cât și transportul de mărfuri, îmbunătățind calitatea vieții și reducând emisiile de gaze cu efect de seră.

Solicitanții sunt încurajați să depună propuneri pentru proiecte până la data de 30 ianuarie 2024, iar evaluarea și selecția acestora vor fi efectuate ulterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #infrastructura #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.