Republica Moldova va primi milioane de euro pentru investiții. Unde vor ajunge banii

Astăzi, 26 septembrie, Comisia Europeană a anunțat lansarea unui apel de proiecte pentru transporturi prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). Bugetul alocat acestui apel este de peste 7 miliarde de euro, cu scopul de a finanța proiecte noi de infrastructură, modernizare și îmbunătățiri la nivelul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Aceste proiecte vizează sectoarele de transport feroviar, căi navigabile interioare, porturi maritime sau fluviale și infrastructură rutieră, potrivit unui comunicat al executivului european.

Un aspect semnificativ al acestui apel de proiecte este deschiderea pentru solicitanții din Ucraina și Republica Moldova, care pot solicita direct finanțare din partea Uniunii Europene. Această posibilitate a devenit disponibilă ca urmare a semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat importanța acestui apel, menționând: „Acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Punem la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE.”

Proiectele de infrastructură finanțate prin acest apel vor contribui la îmbunătățirea siguranței și interoperabilității rețelei de transport a UE. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită proiectelor care vizează sporirea rezilienței infrastructurii de transport în fața dezastrelor naturale. Aceste investiții au scopul de a sprijini competitivitatea pieței interne, atât în ceea ce privește transportul de pasageri, cât și transportul de mărfuri, îmbunătățind calitatea vieții și reducând emisiile de gaze cu efect de seră.

Solicitanții sunt încurajați să depună propuneri pentru proiecte până la data de 30 ianuarie 2024, iar evaluarea și selecția acestora vor fi efectuate ulterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #infrastructura #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.