Republica Moldova va primi milioane de euro pentru investiții. Unde vor ajunge banii

Astăzi, 26 septembrie, Comisia Europeană a anunțat lansarea unui apel de proiecte pentru transporturi prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). Bugetul alocat acestui apel este de peste 7 miliarde de euro, cu scopul de a finanța proiecte noi de infrastructură, modernizare și îmbunătățiri la nivelul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Aceste proiecte vizează sectoarele de transport feroviar, căi navigabile interioare, porturi maritime sau fluviale și infrastructură rutieră, potrivit unui comunicat al executivului european.

Un aspect semnificativ al acestui apel de proiecte este deschiderea pentru solicitanții din Ucraina și Republica Moldova, care pot solicita direct finanțare din partea Uniunii Europene. Această posibilitate a devenit disponibilă ca urmare a semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat importanța acestui apel, menționând: „Acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Punem la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE.”

Proiectele de infrastructură finanțate prin acest apel vor contribui la îmbunătățirea siguranței și interoperabilității rețelei de transport a UE. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită proiectelor care vizează sporirea rezilienței infrastructurii de transport în fața dezastrelor naturale. Aceste investiții au scopul de a sprijini competitivitatea pieței interne, atât în ceea ce privește transportul de pasageri, cât și transportul de mărfuri, îmbunătățind calitatea vieții și reducând emisiile de gaze cu efect de seră.

Solicitanții sunt încurajați să depună propuneri pentru proiecte până la data de 30 ianuarie 2024, iar evaluarea și selecția acestora vor fi efectuate ulterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #infrastructura #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că finanțarea oferită Republicii Moldova de Uniunea Europeană este deja prevăzută în cadrul Planului de creștere convenit cu Bruxelles-ul și nu reprezintă o trecere de la o finanțare tehnică la una politică.

„Finanțarea care face parte din planul de creștere cu Uniunea Europeană este deja prevăzută și face parte din programul nostru cu UE. Putem să o numim politică, dar nu cred că este vorba de o schimbare de la tehnic la politic. Parcursul nostru politic spre Uniunea Europeană este clar și cunoscut”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, aceste resurse vor asigura surse financiare suficiente pentru proiectele de investiții, urmând ca detaliile să fie stabilite în cadrul unor discuții suplimentare cu partenerii europeni. „Probabil va exista și un memorandum care va prevedea parametrii și reguli foarte clare, de care să țină cont atât autoritățile, cât și ceilalți parteneri ai noștri”, a explicat oficialul.

Declarațiile ministrului vin pe fundalul unor critici formulate de economistul Veaceslav Ioniță, care a avertizat că Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și că Guvernul se bazează tot mai mult pe finanțarea din partea Uniunii Europene.

Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică și atitudinea mai relaxată a autorităților față de dezechilibrele bugetare. „Până acum cinci ani, circa 70% din finanțarea externă venea din surse condiționate, precum FMI. Astăzi, aproximativ 80% vine din partea Uniunii Europene”, a afirmat economistul, subliniind că finanțarea a devenit una predominant politică, pe fondul contextului geopolitic și al războiului din Ucraina.

Economistul avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă, cu venituri bugetare slabe, cheltuieli orientate spre consum și investiții insuficiente, în timp ce povara datoriei crește. Potrivit acestuia, în anul viitor, Republica Moldova ar urma să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din sumă va fi destinată plății dobânzilor.

În replică, ministrul Finanțelor insistă că finanțarea din partea Uniunii Europene nu este una conjuncturală, ci derivă dintr-un cadru strategic clar, care urmărește susținerea investițiilor și a parcursului european al Republicii Moldova.