Republica Moldova va primi milioane de euro pentru investiții. Unde vor ajunge banii

Astăzi, 26 septembrie, Comisia Europeană a anunțat lansarea unui apel de proiecte pentru transporturi prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). Bugetul alocat acestui apel este de peste 7 miliarde de euro, cu scopul de a finanța proiecte noi de infrastructură, modernizare și îmbunătățiri la nivelul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Aceste proiecte vizează sectoarele de transport feroviar, căi navigabile interioare, porturi maritime sau fluviale și infrastructură rutieră, potrivit unui comunicat al executivului european.

Un aspect semnificativ al acestui apel de proiecte este deschiderea pentru solicitanții din Ucraina și Republica Moldova, care pot solicita direct finanțare din partea Uniunii Europene. Această posibilitate a devenit disponibilă ca urmare a semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat importanța acestui apel, menționând: „Acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Punem la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE.”

Proiectele de infrastructură finanțate prin acest apel vor contribui la îmbunătățirea siguranței și interoperabilității rețelei de transport a UE. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită proiectelor care vizează sporirea rezilienței infrastructurii de transport în fața dezastrelor naturale. Aceste investiții au scopul de a sprijini competitivitatea pieței interne, atât în ceea ce privește transportul de pasageri, cât și transportul de mărfuri, îmbunătățind calitatea vieții și reducând emisiile de gaze cu efect de seră.

Solicitanții sunt încurajați să depună propuneri pentru proiecte până la data de 30 ianuarie 2024, iar evaluarea și selecția acestora vor fi efectuate ulterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #infrastructura #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.