Republica Moldova va primi milioane de euro pentru investiții. Unde vor ajunge banii

Astăzi, 26 septembrie, Comisia Europeană a anunțat lansarea unui apel de proiecte pentru transporturi prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). Bugetul alocat acestui apel este de peste 7 miliarde de euro, cu scopul de a finanța proiecte noi de infrastructură, modernizare și îmbunătățiri la nivelul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Aceste proiecte vizează sectoarele de transport feroviar, căi navigabile interioare, porturi maritime sau fluviale și infrastructură rutieră, potrivit unui comunicat al executivului european.

Un aspect semnificativ al acestui apel de proiecte este deschiderea pentru solicitanții din Ucraina și Republica Moldova, care pot solicita direct finanțare din partea Uniunii Europene. Această posibilitate a devenit disponibilă ca urmare a semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat importanța acestui apel, menționând: „Acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Punem la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE.”

Proiectele de infrastructură finanțate prin acest apel vor contribui la îmbunătățirea siguranței și interoperabilității rețelei de transport a UE. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită proiectelor care vizează sporirea rezilienței infrastructurii de transport în fața dezastrelor naturale. Aceste investiții au scopul de a sprijini competitivitatea pieței interne, atât în ceea ce privește transportul de pasageri, cât și transportul de mărfuri, îmbunătățind calitatea vieții și reducând emisiile de gaze cu efect de seră.

Solicitanții sunt încurajați să depună propuneri pentru proiecte până la data de 30 ianuarie 2024, iar evaluarea și selecția acestora vor fi efectuate ulterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #infrastructura #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.