Republica Moldova – zonă de interes pentru companiile germane

Extinderea afacerilor către Republica Moldova este un obiectiv pe termen mediu și lung pentru multe companii germane prezente deja în România, care văd potențial de dezvoltare în țara vecină.

Reprezentanți ai 20 de companii germane s-au întâlnit la sediul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) cu o delegație de oficiali guvernamentali din Republica Moldova, condusă de premierul Dorin Recean, pentru a discuta aspecte ale unei colaborări extinse. Unele firme germane au deja afaceri pe care ar dori să le extindă în Moldova, altele sunt interesate să intre pe această piață.

La întâlnire au participat companii germane din domeniile: cercetare-dezvoltare, educație, farma și agricultură, consultanță și inginerie, automotive, ambalaje și reciclare, construcții, alimentație, servicii de salubrizare și reciclare, gaz, energie, echipamente medicale, turism.

Din delegația Republicii Moldova au făcut parte vicepremierul și ministru al Economiei, Dezvoltării și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, secretarul general al Guvernului, Artur Mija, ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, alături de alți secretari de stat și consilieri guvernamentali.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a anunțat cu această ocazie organizarea în vara acestui an a unei vizite la Chișinău a reprezentanților companiilor germane interesate. „AHK România colaborează de mai mulți ani cu mediul de afaceri și cu administrația din Moldova, dar din 2020 are un mandat oficial de a consolida comerțul trilateral dintre Germania, România și Republica Moldova. Avantajul nostru constă în faptul că avem o comunitate de afaceri puternică româno-germană alcătuită din 600 de companii membre , pe care dorim să o punem în valoare prin integrarea Republicii Moldova în activitățile noastre. Prin întâlnirea de azi putem spune că am făcut încă un pas pentru întărirea parteneriatului cu Republica Moldova”, a spus el.

La rândul său prim-ministrul moldovean s-a declarat un susținător al mediului de afaceri, pentru că acesta aduce prosperitate. El a dat asigurări că provocările legate de securitatea Republicii Moldova în contextul complicat al agresiunii rusești în regiune pot fi controlate și că guvernul său se concentrează pe chestiuni economice. „Suntem conștienți că suntem afectați de războiul din Ucraina și noi credem că ucrainienii ne protejează pe noi, Europa și întreg sistemul democratic de valori care ne permite să fim liberi, să investim și să producem prosperitate, dar provocările legate de securitate sunt sub control”, a explicat el.

Prim-ministrul Dorin Recean a menționat câteva facilități de care oamenii de afaceri beneficiază dacă investesc în Republica Moldova. Printre acestea un acord comercial aprofundat cu Uniunea Europeană prin care tarifele firmelor europene ce exportă în Moldova sunt reduse, iar procedurile vamale, eficientizate. Alte măsuri de sprijin al mediului de afaceri, în curs de implementare, sunt integrarea piețelor de capital din Moldova cu cele din România, fapt ce va permite companiilor din Moldova să acceseze finanțări și din România, unde piețele de capital au instrumente mai sofisticate de finanțare. În ceea ce privește pregătirea forței de muncă, guvernul de la Chișinău va pune accent pe formarea de ingineri, IT-ști și alți specialiști de care are nevoie industria, precum și pe educația profesională duală, după modelul german.

Restructurare instituțiilor publice pentru a le pregăti pentru o viitoare aderare la UE, digitalizare acestora împreună cu aceea a sectorului de business, în colaborare cu autoritățile de la București, acordarea de subvenții IMM-urilor pentru activități de cercetare aplicată în industrie, fapt care le va permite să aplice la programul de finanțare pentru cercetare și inovare Horizon Europe, sunt alte câteva măsuri avute în vedere de guvernul de la Chișinău.

De asemenea, Moldova are o ambițioasă agendă în ceea ce privește infrastructura energetică și de transport rutier și feroviar, în speranța că va putea participa în viitor la reconstrucția Ucrainei.

Companiile germane prezente la întâlnirea organizată de AHK România au apreciat potențialul de dezvoltare al Republicii Moldova și au prezentat premierului așteptările și nevoile lor pentru ca business-ul să poată crește. Au fost menționate îngrijorări legate de securitate și dorința ca oficialii moldoveni să comunice explicit și direct cu mediul de afaceri despre cum poate asigura securitatea oamenilor și a afacerilor în contextul conflictului din regiune. Alte necesități ale companiilor sunt legate de procedurile vamale, de timpul lung de așteptare la frontiere, de diverse sisteme de taxare.

În Republica Moldova sunt în prezent 140 de companii cu capital german, iar volumul schimburilor comerciale a crescut în 2022 cu 16,5% față de anul anterior, ajungând la 830 mil de euro.

Despre AHK România

AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002 în România, AHK numără peste 580 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova, care contribuie la consolidarea relațiilor trilaterale dintre companii din România, Republica Moldova și Germania.

Laitmotivul anului 2023 pentru AHK România: Strengthening Partnerships – Turn Challenges into Opportunities

Parteneriatele puternice reprezintă fundamentul pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Gândirea și acțiunile îndreptate către formarea de parteneriate între companii, mediul politic, societate și educație sunt mai importante ca niciodată. În acest context, am ales pentru acest an ca laitmotiv „Strengthening Partnerships”. Obiectivul nostru este de a duce relațiile economice dintre Germania și România la un nou nivel. În cadrul parteneriatelor, însoțim transformarea în modele de afaceri durabile și sprijinim în mod activ investițiile în educație, sănătate, știință și noi tehnologii. Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, trebuie să colaborăm mai strâns ca niciodată și să gândim în aceeași direcție. În cadrul unor Strengthened Partnerships transformăm Challenges into Opportunities!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #Investiții #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.