Revoluția puiului în deșert: Cum Arabia Saudită schimbă barilii pe pulpe de pui

24 Ian. 2025, 16:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Ian. 2025, 16:38 // Actual //  Ursu Victor

Într-o țară unde temperaturile estivale depășesc frecvent 50 de grade Celsius, Arabia Saudită înregistrează un ritm impresionant de creștere a producției de carne de pasăre, de aproximativ 6% anual. Regatul, cunoscut pentru rezervele sale masive de petrol, desfășoară un experiment ambițios de creare a unui sistem alimentar autosuficient, parte din strategia națională „Vision 2030”.

Un exemplu notabil este fabrica companiei Tanmiah Food, situată în regiunea Shakra, la vest de Riyadh, care procesează zilnic aproximativ 150.000 de păsări pentru lanțuri de restaurante precum McDonald’s, Popeyes și Subway. În ultimii zece ani, producția de carne de pasăre a Arabiei Saudite aproape s-a dublat, datorită unei strategii naționale ce urmărește reducerea dependenței de importuri, care reprezintă în prezent 80% din alimentele consumate, notează Bloomberg.

Până în 2030, guvernul saudit intenționează să aloce cel puțin 17 miliarde de riali (4,5 miliarde USD) pentru dezvoltarea industriei avicole. Pe lângă carne de pasăre, regatul își extinde producția de fructe, legume și pește și creează rezerve strategice de alimente pentru a face față eventualelor crize. Arabia Saudită colaborează cu companii internaționale, precum BRF SA din Brazilia sau MHP SE din Ucraina, și administrează terenuri agricole în SUA și Singapore.

În prezent, mortalitatea păsărilor în fermele saudite a scăzut la 4%, un procent semnificativ mai mic față de 20%, cât era acum un deceniu. În cele cinci fabrici ale Tanmiah, sunt procesate zilnic peste 550.000 de păsări, de 12 ori mai mult decât în 2013. Totuși, costurile rămân ridicate din cauza importurilor de furaje, vaccinuri și echipamente, dar și a necesității de a răci constant spațiile de creștere.

Creșterea producției locale ar putea reduce importurile din țări precum Brazilia și Ucraina, dar ar putea duce la o cerere mai mare de soia, porumb și alte culturi utilizate ca furaje. În același timp, Tanmiah și Tyson Foods lucrează la dezvoltarea unui brand internațional de produse și a unei rețele de restaurante pentru consumatori din întreaga regiune.

Deși Arabia Saudită aspiră la independență alimentară, provocările rămân considerabile. Costurile mari și deficitul bugetar, cauzat de scăderea prețului petrolului, complică atingerea acestui obiectiv. Cu toate acestea, compania Tanmiah estimează o creștere a veniturilor cu 60% până în 2026, susținută de investiții în noi facilități și proiecte de extindere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.