Revoluție în agricultură: Scădere record a prețurilor îngrășămintelor în Republica Moldova

În ultimul an, piața importurilor de îngrășăminte pe bază de azot, fosfor și sulf din Republica Moldova a cunoscut o transformare semnificativă. Prețurile au înregistrat o scădere de 31% în 2023, coborând de la 17,59 lei/kg în 2022 la 12,14 lei/kg, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Potrivit lui, în primele cinci luni ale anului 2024, această tendință s-a accentuat, cu o valoare medie de import de 10,18 lei/kg, reflectând o reducere de 16,14% față de anul precedent. Luna februarie a marcat cel mai bun preț din 2024, înregistrând 8,19 lei/kg și importând cea mai mare cantitate de îngrășământ, respectiv 6 302 tone. De la începutul primăverii, prețurile au început să crească, atingând în luna mai valoarea de 11,79 lei/kg. În primele 5 luni ale anului curent, importurile au totalizat 11 046 tone de îngrășământ amofos/sulfoamofos, aproape aceeași cantitate ca și în perioada similară din anul trecut.

În ceea ce privește clasamentul importatorilor, compania „AGROCENTER EUROCHEM” SRL domină piața în 2024 cu 5 150 tone, urmată de S.R.L. „CARVIDON-TRADE” cu 3 609 tone și S.R.L. „PIRAMIDA-MARKET” cu 1 008 tone.

Sezonul 2023-2024 a evidențiat principalele țări furnizoare de îngrășăminte pentru Republica Moldova, inclusiv Rusia, România, Serbia și Bulgaria, ilustrând diversitatea surselor de import. În timp ce în 2023 România a fost principalul furnizor, în 2024 Rusia a preluat această poziție strategică în piața moldovenească de îngrășăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #preturi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.