Riscuri pe servere, riscuri la credite! Energbank, amendată cu peste 3 milioane de lei

27 Ian. 2026, 10:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 10:40 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Comercială „ENERGBANK” S.A. a fost sancționată de Banca Națională a Moldovei cu o amendă în sumă de 3,1 milioane de lei, în urma unui control care a scos la iveală mai multe încălcări ce țin de gestiunea riscurilor și de administrarea activității bancare.

Potrivit deciziei autorității de supraveghere, principalele deficiențe identificate vizează domeniul tehnologiilor informaționale și al securității informației. Inspectorii BNM au constatat gestionarea deficitară a unei soluții interne a băncii, lipsa desemnării unei persoane responsabile de exercitarea atribuțiilor ofițerului de securitate a informației, precum și expunerea la riscuri de compromitere a confidențialității și integrității bazelor de date aferente sistemelor critice.

Totodată, în cadrul controlului au fost identificate și încălcări ce țin de administrarea activității băncii, inclusiv aspecte legate de evaluarea insuficientă a riscului de credit.

Pe lângă sancțiunea financiară, BNM a aplicat avertisment scris unor membri ai conducerii băncii, Andrei-Liviu Stamatian, Pavel Cușnir și Vadim Pogribnoi – pentru încălcările constatate în domeniul gestiunii riscului TIC și al securității informației.

În același timp, autoritatea de supraveghere precizează că ENERGBANK activează în regim normal, iar banca își desfășoară în continuare activitatea fără restricții, prestând toate serviciile bancare, inclusiv operațiuni de depozitare, creditare și decontare.

Instituția financiară este controlată de compania IuteCredit Europe care a achiziționat, la începutul anului 2022, pachetul majoritar de la Energbank, blocat în 2019 de Banca Națională a Moldovei urmare a acțiunilor concertate din cadrul instituției financiare.

Ulterior, în cadrul a două tranzacții a mai cumpărat două pachete de acțiuni, iar prezent deține 67% din capitalul băncii.

ENERGBANK este una dintre cele mai mici instituții financiare din Republica Moldova. Anul trecut a contabilizat un profit de 41,1 milioane de lei. Avea depozite de 2,4 miliarde de lei și credite de 2,1 miliarde de lei. Activele băncii au totalizat 3,6 miliarde de lei.

REACȚIA ENERGBANK

B.C. „ENERGBANK” S.A. a luat act de decizia Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei și o tratează cu maximă responsabilitate, reafirmând respectul pentru rolul BNM în asigurarea stabilității și disciplinei sectorului bancar.

Energbank confirmă că sancțiunea aplicată nu afectează stabilitatea financiară, lichiditatea sau continuitatea operațională a băncii. Instituția dispune de capital și rezerve adecvate, iar activitatea se desfășoară în mod normal, fără impact asupra clienților și partenerilor.

Administrația Energbank a elaborat și implementează un plan de îmbunătățire a proceselor și controalelor interne, în linie cu cerințele de reglementare și cele mai bune practici din sector.

Energbank rămâne dedicată principiilor de prudență, transparență și sustenabilitate pe termen lung, continuând să ofere servicii bancare stabile și de încredere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.