Bugetarii nu se odihneau, ci adunau zile pentru bani, explicația surprinzătoare a ministrului Muncii

11 Nov. 2026, 11:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2026, 11:20 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Angajații din sectorul public ar fi transformat concediile suplimentare într-o sursă de venit. Ei preferau să acumuleze zilele libere în loc să le folosească pentru odihnă, a explicat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, pentru eliminarea unor zile suplimentare de concediu acordate bugetarilor. Între timp, statul trebuie să aloce peste 192,4 milioane de lei în 2026 pentru plata și compensarea concediilor nefolosite.

Potrivit ministrului, în sectorul public s-a format o practică prin care angajații evitau să își ia concediile. Ei preferă să acumuleze zile de odihnă pentru a beneficia ulterior de compensații bănești. În opinia oficialului, această situație contravine scopului concediului anual, care ar trebui să asigure recuperarea forțelor de muncă, nu obținerea unor venituri suplimentare.

„În sectorul public, ceea ce observam noi era că oamenii nu își luau concediu. Ei păstrau acele zile ca să primească bani pentru ele. Deci, oamenii efectiv nu se odihneau. Era o pârghie de a încasa, pe lângă salariu, sume suplimentare”, a declarat Natalia Plugaru.

Ministrul susține că modificările legislative urmăresc descurajarea acumulării concediilor nefolosite și stimularea utilizării efective a zilelor de odihnă. Potrivit acesteia, concediul nu trebuie să devină un mecanism prin care angajații își completează veniturile salariale.

Un alt argument invocat de oficial ține de diferențele dintre condițiile de muncă din sectorul public și cel privat. Natalia Plugaru afirmă că funcționarii publici și angajații structurilor speciale beneficiau de concedii suplimentare în funcție de vechimea în muncă, în timp ce pentru numeroși salariați din sectorul real asemenea beneficii nu erau prevăzute.

„Erau discrepanțe foarte mari între sectorul public și privat. Funcționarii și cei din structurile speciale aveau concedii adiționale pentru vechimea în muncă, în timp ce, în sectorul real, oamenii au strict concediu și atât”, a explicat ministra.

În acest context, Natalia Plugaru consideră că autoritățile trebuie să se concentreze pe majorarea salariilor, astfel încât angajații să nu mai privească zilele de concediu nefolosite drept o posibilitate de a obține bani în plus.

„Noi trebuie să oferim oamenilor un salariu mai bun și permanent să încercăm să ridicăm salariul, dar nu să folosim concediile ca un venit adițional”, a precizat oficiala.

Problema concediilor acumulate impactează finanțele publice. Pentru anul 2026, statul prevede cheltuieli de peste 192,4 milioane de lei destinate plății și compensării concediilor de odihnă nefolosite în sectorul bugetar.

11 Nov. 2026, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Nov. 2026, 10:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova se confruntă cu un paradox pe piața muncii: în timp ce mii de cetățeni pleacă peste hotare în căutarea unor salarii mai bune, tot mai mulți angajatori locali recrutează lucrători din străinătate. Numărul documentărilor acordate cetățenilor străini în scop de muncă a crescut de peste trei ori în ultimii cinci ani, arată o cercetare realizată de Ina Vîrtosu și prezentată de Mișcarea Civică „Construim înCREDere!”.

Potrivit cercetării, numărul documentărilor acordate cetățenilor străini a crescut de la 1.305 în 2020 la 4.063 în 2025. Tendința se menține și în 2026: doar în primul semestru au fost înregistrate 3.918 astfel de acordări. În paralel, a crescut și numărul companiilor care angajează cetățeni străini. Dacă în 2020 erau 615 persoane juridice care recrutau muncitori din afara țării, în 2025 numărul acestora a ajuns la 1.050.

Autorii cercetării atrag însă atenția că deficitul de personal nu înseamnă neapărat că Republica Moldova nu dispune de oameni care ar putea ocupa locurile vacante. Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2025, aproximativ 58.000 de persoane din afara forței de muncă declarau că doresc să lucreze, iar peste 40.500 dintre acestea erau disponibile pentru angajare.

Un exemplu este domeniul transporturilor. În 2025, pentru ocupația de conducător auto au fost raportate 1.996 de locuri vacante, în timp ce 660 de șomeri erau înregistrați în aceeași ocupație. Cercetarea pune în discuție și nivelul salariilor și condițiile de muncă oferite de angajatori. În 2026, pragul salarial minim stabilit pentru lucrătorii imigranți este de 8.700 de lei. Autorii avertizează asupra riscului ca recrutarea din străinătate să devină o soluție mai comodă decât majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajații locali.

O altă problemă identificată ține de cadrul legislativ. Noua Lege nr. 66/2026, care va intra în vigoare la 1 iunie 2027, nu prevede o verificare substanțială obligatorie a disponibilității forței de muncă autohtone înainte ca angajatorii să poată recruta personal din străinătate.

În acest context, cercetarea propune verificarea reală a deficitului de personal înainte de recrutarea externă, stabilirea unor criterii salariale adaptate sectoarelor economice, monitorizarea șederii lucrătorilor străini și stimularea angajării cetățenilor Republicii Moldova.

Autorii subliniază că importul de forță de muncă poate fi justificat economic, însă nu trebuie să înlocuiască investițiile în salarii competitive, formarea profesională și păstrarea angajaților în țară.