România are depozitele burdușite cu gaz

02 Sept. 2024, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Sept. 2024, 11:09 // Actual //  bani.md

România și-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru perioada de iarnă, susține Sebastian Burduja, ministerul Energiei, care a vorbit pe această temă la Radio România Actualități.

“Pe gaze avem un grad de umplere de 92%, România și-a îndeplinit ținta europeană cu mai bine de două luni înainte de termen. Asta înseamnă că suntem pregătiți să înfruntăm o iarnă normală, iar dacă va fi o iarnă grea, avem, așa cum am avut și anul trecut, resurse de eventuale importuri de gaz. Noi ne așteptăm la o iarnă normală, în care să putem depăși această iarnă cu ceea ce avem înmagazinat, și avem la data la care vorbim, 2 septembrie, mai mult chiar și decât anul trecut, când am avut înmagazinat un nivel record. Deci cu ceea ce am înmagazinat și cu ceea ce se produce pe timp de iarnă n-ar trebui să fie probleme”, a declarat ministrul. “Pe zona de cărbune, stocurile de la Complexul Energetic Oltenia, le-am văzut personal, le-am inspectat, sunt la un nivel satisfăcător, iar gradul de umplere din lacurile de acumulare depășește 70-75%. Deși a fost un an secetos, noi ne-am conservat această resursă din hidrocentralele cu lacuri de acumulare, astfel încât și dacă va fi o toamnă, de asemenea, secetoasă, să putem avea suficientă resursă în hidrocentralele noastre”, a spus Burduja.

În ceea ce privește creșterile de prețuri din piață, ministrul a amintit că în România facturile sunt plafonate până la 1 aprilie anul viitor. “Deci ei nu vor resimți aceste creșteri de pe bursa energiei. Este o poză în timp, se modifică în fiecare zi. Într-adevăr, în ultima perioadă s-au plătit prețuri mai mari pe această bursă. De ce? A fost în primul rând secetă, a fost, cred, cel mai secetos an din ultimul deceniu din ceea ce spunea ministrul mediului, ministru Fechet. A fost, de asemenea, o perioadă fără mult vânt, fiind foarte cald, au fost și episoade de caniculă, deci, iarăși, ne-a lipsit energia eoliană și, sigur, au fost și niște probleme în zona de infrastructură care nu au permis României, și nu doar României, și Bulgariei, Greciei, Poloniei, statelor baltice, să aibă acces la energia mai verde şi mai ieftină din vestul Europei, pentru că s-a lucrat la nişte linii de interconexiune, în mod deosebit în Ungaria”, a spus Burduja.

Dar ce se va întâmpla după 1 aprilie 2025?

“La 1 aprilie 2025 expiră actuala schemă de plafonare compensare. Cel mai probabil dacă nu există circumstanțe excepționale în Ucraina, Republica Moldova sau, în fine, în regiune, va trebui să optimizăm această schemă sau să o aducem în marja unei piețe cât mai libere. Asta ce va însemna? Că, pe de o parte, pentru românii care au un consum mai mare de peste 300 de kilowați oră și plătesc acel 1,3 lei per kilowatt-oră astăzi, așteptarea noastră este ca facturile să se reducă, iar pentru românii care au cel mai mic prag de 0,68 lei kilowatt-oră, sigur pe prețurile actuale, excluzând toate taxele, TVA-ul, taxa de cogenerare, de certificate verzi ș.a.m.d., fără o măsură de sprijin sigur că e greu de menținut actualul nivel al facturilor. Noi la asta lucrăm să facem o măsură de sprijin astfel încât românii vulnerabili, cei care au nevoie de acest ajutor de la stat și nu doar cei care poate au posibilități, dar au un consum mic, să beneficieze într-adevăr de măsură de sprijin, astfel încât facturile să nu le crească. Doar ca să aibă toată lumea o imagine corectă, la un consum de sub 100 de kilowați-oră pe lună, asta înseamnă astăzi, pe preţurile plafonate, un cost la factură de 40-42 lei într-o lună de zile”, a spus Burduja.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.