România, în criză energetică, dar promite că nu lasă Moldova fără curent

28 Aug. 2026, 08:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Aug. 2026, 08:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România poate continua să furnizeze energie electrică Republicii Moldova chiar și în actualele condiții dificile din sectorul energetic. Declarația a fost făcută de președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe de presă susținute joi seara la Chișinău.

Întrebat dacă România mai are capacitatea de a sprijini Republica Moldova în contextul problemelor generate de oprirea temporară a unor capacități de producție, Nicușor Dan a răspuns afirmativ, scrie Agerpres.

El a explicat că România și Republica Moldova fac parte dintr-o piață regională interconectată, alături de Ucraina și Bulgaria, iar energia disponibilă în sistem este distribuită între statele conectate.

„Răspunsul este da, în sensul că energia de pe toată această piață se distribuie și în România și în Republica Moldova”, a declarat Nicușor Dan, citat de Agerpres.

Președintele României a precizat că situația de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă ar urma să se îmbunătățească în următoarele săptămâni. Potrivit estimărilor hidrologilor, în aproximativ două-trei săptămâni ar putea exista suficientă apă pentru repornirea a cel puțin unui reactor.

„Cernavodă este o chestiune de săptămâni. Nu mai știu, două săptămâni, trei săptămâni, până când hidrologii spun că vom avea suficientă apă pentru a porni cel puțin unul din reactoarele de la Cernavodă”, a explicat Nicușor Dan.

Acesta a menționat că centrala este oprită de aproximativ zece zile, însă sistemul energetic românesc a reușit să funcționeze datorită interconectărilor regionale, inclusiv cu Bulgaria, care dispune de capacități importante de stocare.

Nicușor Dan a estimat drept foarte redus riscul ca România să fie obligată să deconecteze consumatori industriali pentru a echilibra sistemul energetic.

„Cu riscul care este – îl evaluez ca fiind foarte mic în momentul ăsta, ca să fie decuplați niște operatori industriali – o să reușim să trecem de criza asta”, a declarat președintele României.

Totodată, acesta a atras atenția că mai multe proiecte importante din sectorul energetic românesc, care ar fi trebuit deja finalizate, înregistrează întârzieri.

Potrivit lui Nicușor Dan, situația energetică a României ar trebui să se îmbunătățească semnificativ în următorul an, odată cu finalizarea unor capacități și lucrări de infrastructură.

„E o chestiune de săptămâni, iar, din păcate, multe lucrări sau câteva lucrări importante care ar fi trebuit finalizate la momentul ăsta nu sunt finalizate, dar într-un an noi vom sta mult mai bine”, a spus Nicușor Dan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.