România pregătește preluarea sub supraveghere extinsă a activelor Lukoil

Guvernul României analizează instituirea unei măsuri de supraveghere extinsă asupra activelor deținute de grupul rus Lukoil, în contextul sancțiunilor internaționale și al termenelor-limită impuse de autoritățile americane pentru finalizarea vânzării activelor externe ale companiei, scrie presa de peste Prut.

Proiectul de hotărâre prevede desemnarea unui supraveghetor care să monitorizeze activitatea și fluxurile financiare ale entităților vizate, astfel încât să fie asigurată continuitatea operațiunilor și stabilitatea pieței interne a carburanților. Autoritățile invocă faptul că, deși sancțiunile adoptate de alte state nu sunt obligatorii pentru România, ele produc efecte economice directe pe teritoriul național.

Termenul de 28 februarie 2026 este esențial, deoarece atunci expiră licența care permite efectuarea tranzacțiilor necesare pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil. De asemenea, la 29 aprilie 2026 expiră o altă licență care permite tranzacțiile legate de stațiile de alimentare din afara Rusiei. Dacă tranzacția anunțată cu fondul american Carlyle nu este finalizată până la aceste date, activele din România ar putea intra sub incidența directă a sancțiunilor.

În România, Lukoil operează rafinăria Petrotel Ploiești și o rețea de peste 300 de benzinării, prin Lukoil România SRL, precum și alte entități precum Lukoil Lubricants East Europe și Lukoil Overseas Atash BV. Potrivit documentului, compania asigură aproximativ 23% din piața produselor petroliere și circa 18% din obligația națională de stocare a rezervelor minime de țiței și produse petroliere.

Autorii proiectului avertizează că oprirea rafinăriei Petrotel ar putea provoca perturbări majore în lanțul național de distribuție, afectând aprovizionarea stațiilor, depozitele regionale, transportul feroviar și auto, dar și activitatea companiilor Oil Terminal și Conpet. În plus, o eventuală retragere bruscă a acestor volume de pe piață ar putea genera creșteri de prețuri la pompă și presiuni asupra consumatorilor și transportatorilor.

Documentul face referire și la perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil deține aproximativ 78% din drepturi, în parteneriat cu Romgaz. Situația este calificată drept o vulnerabilitate strategică, fiind menționată posibilitatea consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Pentru funcția de supraveghetor este propus Ion-Bogdan Bugheanu. Totodată, Ministerul Energiei ar urma să colaboreze cu ANAF, Oficiul Național al Registrului Comerțului și alte instituții pentru verificarea conformității și pentru sprijinirea activității de supraveghere.

Tranzacția globală anunțată între Lukoil și Carlyle vizează activele externe ale grupului rus, însă finalizarea acesteia depinde de obținerea avizelor obligatorii din statele unde compania deține operațiuni, inclusiv din partea Consiliului Concurenței și a Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#preluarea activelor #Lukoil #supraveghere #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.