Iarnă grea pentru Europa: depozitele de gaze au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani

Depozitele de gaze ale Europei se golesc rapid pe fondul temperaturilor scăzute din această iarnă, iar nivelul de umplere a ajuns la cel mai redus prag din ultimii cinci ani. La 9 februarie, stocurile medii din Uniunea Europeană erau de doar 36%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, în condițiile în care sezonul rece nu s-a încheiat.

Situația este și mai dificilă în unele dintre cele mai mari economii europene. Germania avea depozitele umplute în proporție de 26%, iar Olanda doar 18%. România se află peste media europeană, cu un grad de umplere de aproximativ 45%, echivalentul a circa 1,45 miliarde de metri cubi de gaze.

De la începutul sezonului rece și până la începutul lunii februarie, în Europa au fost retrase din depozite aproximativ 52 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă că aproape toate volumele injectate vara trecută au fost deja consumate. Dacă temperaturile scăzute persistă, extracțiile ar putea continua cel puțin încă o lună.

Autoritățile germane dau asigurări că aprovizionarea este, deocamdată, sigură, datorită importurilor prin conducte din Norvegia și a infrastructurii LNG dezvoltate în ultimii ani. Totuși, specialiștii avertizează că adevărata provocare va veni la primăvară, când depozitele vor trebui reumplute de la niveluri foarte scăzute.

Reumplerea va fi mai dificilă în contextul în care Uniunea Europeană continuă reducerea dependenței de gazele rusești. Noile măsuri prevăd limitarea importurilor în baza contractelor pe termen scurt chiar din acest an, ceea ce va pune presiune suplimentară pe piață și, implicit, pe prețuri.

Înainte de 2022, Rusia asigura până la 40-45% din importurile de gaze ale UE. În prezent, ponderea a scăzut la aproximativ 13%, pe fondul diversificării surselor de aprovizionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#depozite de gaze #gaz #Europa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.