Investiții după reguli catolice: Vaticanul intră pe piața bursieră, în parteneriat cu o firmă americană

Istituto per le Opere di Religione și-a unit forțele cu compania americană Morningstar pentru lansarea a doi noi indici bursieri care selectează acțiuni în conformitate cu principiile catolice. Anunțul a fost făcut marți de cele două entități și marchează o colaborare mai puțin obișnuită între Vatican și sectorul financiar internațional.

Cei doi indici – Morningstar IOR Eurozone Catholic Principles și Morningstar IOR US Catholic Principles – sunt concepuți ca repere pentru investițiile catolice la nivel global, potrivit reprezentanților băncii cunoscute drept Banca Vaticanului.

Fiecare indice include câte 50 de companii cu capitalizare medie și mare, printre care se regăsesc și giganți din domeniul tehnologiei și al serviciilor financiare. În cazul indicelui dedicat zonei euro, printre principalele companii incluse se numără ASML Holding, Deutsche Telekom și SAP.

Inițiativa vine pe fondul creșterii interesului pentru investițiile responsabile social. De exemplu, Ave Maria Mutual Funds, un fond american care investește în conformitate cu principiile catolice, administra în 2025 active de aproximativ 3,8 miliarde de dolari.

Fondată în 1942 de Papa Pius al XII-lea, Banca Vaticanului deservește în principal instituții catolice, membri ai clerului, angajați ai Vaticanului și diplomați acreditați pe lângă Sfântul Scaun. Parteneriatul cu Morningstar are loc în contextul eforturilor de consolidare a imaginii instituției, afectată în trecut de scandaluri legate de corupție și gestionare defectuoasă a fondurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#indici bursieri #piața bursieră #vatican #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue