România rămâne în topul piețelor ieftine pentru achiziția de locuințe în Europa

România continuă să se situeze printre cele mai accesibile pieţe imobiliare din Europa Centrală şi de Est, în ciuda creşterii constante a preţurilor locuinţelor. Potrivit unui raport Deloitte, în 2023, un român avea nevoie de 5,9 salarii brute anuale pentru a achiziţiona o locuinţă nouă de 70 mp, în scădere de la 6,3 salarii în 2022. Această poziţie plasează România pe locul patru în topul accesibilităţii locuinţelor în Europa, după Danemarca, Norvegia şi Italia, a explicat Victor Vremera, Chief Operating Officer în cadrul SVN România.

„Exceptând Bulgaria, avem cel mai mare grad de accesibilitate al locuinţelor din regiune. Tendinţa va fi de creştere. Nu cred că vom ajunge să ne raportăm la ţări precum Spania. Chiar şi cu creşterea actuală de preţuri România va rămâne cea mai accesibilă piaţă din regiune” a declarat Victor Vremera, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

În acelaşi timp, salariile au înregistrat o creştere de 11% faţă de anul precedent, ceea ce, combinat cu stocul redus de locuinţe, sugerează că preţurile vor continua să crească sau cel puţin să se menţină la nivelurile actuale.

„Având în vedere că astăzi suntem la +11% faţă de anul precedent privind creşterea salariilor, având în vedere stocul redus, practic preţurile vor rămâne cel puţin la fel sau chiar vor creşte având în vedere stocul de locuinţe tot mai mic”, mai spune Victor Vremera

#imobil #achizitie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.