UE anunță investiții de până la 641 de milioane de euro în Republica Moldova

Uniunea Europeană și partenerii săi financiari au anunțat investiții strategice de până la 641 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în cadrul Conferinței de Investiții UE-Moldova. Fondurile vor fi direcționate către proiecte din domeniile energiei, infrastructurii digitale, educației, agriculturii și dezvoltării sectorului privat.

Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, care a subliniat că investițiile vor contribui la consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova și la accelerarea integrării acesteia în economia europeană.

„Proiectele de investiții anunțate astăzi demonstrează că Moldova nu este doar puternic sprijinită de Uniunea Europeană, ci este și o țară care contribuie la competitivitatea, securitatea, transformarea digitală și dezvoltarea industrială a Europei”, a declarat Marta Kos.

Din suma totală, până la 433 de milioane de euro vor fi mobilizate prin granturi, garanții și împrumuturi ale Uniunii Europene, în cooperare cu instituții financiare internaționale. Printre proiectele anunțate se numără investiții în eficiența energetică a clădirilor publice și locuințelor, modernizarea infrastructurii școlare, dezvoltarea serviciilor digitale și extinderea accesului la finanțare pentru companii și gospodării.

Alte până la 208 milioane de euro urmează să fie investite în opt proiecte private selectate în cadrul unui apel dedicat investițiilor în Republica Moldova. Scrisori de intenție au fost semnate cu companii care vor dezvolta proiecte în domenii precum centre de date pentru inteligență artificială, tehnologii avansate, industria farmaceutică, producție industrială, logistică, infrastructură de apă și procesarea produselor agroalimentare.

Evenimentul s-a desfășurat în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Alexandru Munteanu.

Potrivit Comisiei Europene, investițiile fac parte din implementarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, lansat pentru perioada 2025-2027. Până în prezent, Republica Moldova a beneficiat de 504 milioane de euro în cadrul acestui program.

Următorul pas în aprofundarea cooperării dintre Chișinău și Bruxelles va fi cel de-al doilea Summit UE-Moldova, programat pentru 22 iunie, unde vor fi discutate noi proiecte și reforme necesare procesului de a

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.