Rubla rusească a atins un maxim al ultimilor doi ani, în paralel cu planul UE de a înăspri sancțiunile

Rubla rusească a atins miercuri, 4 mai, maximul ultimilor doi ani, în ziua în care UE a anunțat al șaselea pachet de sancțiuni impuse Moscovei ca urmare a invaziei în Ucraina, informează Business Insider.

Un dolar american a ajuns echivalentul a 66,30 ruble, acesta fiind cel mai ridicat nivel al monedei ruse înregistrat din martie 2020, potrivit înregistrărilor Reuters.

La începutul lunii martie, în urma sancțiunilor impuse Rusiei, rubla a înregistrat o scădere dramatică.

Pentru a combate loviturile primite de sistemul financiar, Kremlinul a crescut dobânzile, a interzis vânzările de acţiuni către străini şi a impus plăţi pentru gaze în ruble. Centrala energetică a implementat, de asemenea, controale stricte şi a ordonat exportatorilor care câştigă valută străină să convertească 80% din câştigurile din străinătate în ruble, a raportat în aprilie Harry Robertson, jurnalist Insider, notează Adevărul.

”Eforturile Rusiei de a susţine rubla par să funcţioneze în ciuda sancţiunilor impuse de ţările occidentale care vizează tăierea accesului Kremlinului la resurse externe şi paralizarea capacităţii naţiunii de a-şi finanţa războiul împotriva Ucrainei”, se arată într-o analiză recentă a companiei de brokeraj neozeelandeză BlackBull Markets.

Cu toate acestea, sancțiunile impuse de Occident vor avea însă un efect devastator asupra economiei Rusiei, care, potrivit estimărilor, va înregistra cea mai severă contracție din ultimii 30 de ani. Luna trecută, autoritățile de la Kremlin anunțau că se așteaptă ca PIB-ul țării să scadă cu 8%-10% în 2022.

#terminal #rubla ruseasca #sanctiuni #gaze #Germania #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.