Rusia estimează că va vinde gaze naturale Chinei la jumătate din preţul cerut cumpărătorilor europeni

Preţul pentru gazele naturale ruseşti livrate Chinei prin conductă ar urma să scadă treptat în următorii ani şi va fi la aproximativ jumătate din cel cerut de Moscova pentru gazele livrate Europei, potrivit unui document al Guvernului rus, consultat vineri de Reuters.

De asemenea, exporturile de petrol ale Rusiei sunt aşteptate să scadă anul viitor, potrivit prognozelor economice până în 2026 trimise premierului rus Mihail Mişustin.

Conform acestui document, consultat de Reuters, preţul pentru gazele naturale ruseşti livrate prin conductă Turciei şi Europei este aşteptat să scadă în acest an până la 501,6 dolari pentru 1.000 de metri cubi, pentru a ajunge la 481,7 dolari pe mia de metri cubi în 2024, de la un preţ de 983,8 dolari pe mia de metri cubi în 2022. În cazul gazelor naturale livrate Chinei, preţul este aşteptat să scadă până la o medie de 297,3 dolari pe mia de metri cubi în 2023 şi la 271,6 dolari pe mia de metri cubi în 2024.

Aceste estimări oferă un indiciu cu privire la contractul de 400 de miliarde de dolari, cel mai mare contract semnat vreodată de Gazprom, pentru furnizarea de gaze naturale firmei China National Petroleum Corp. via conducta Power of Serbia. Preţul plătit de China pentru gazele naturale ruseşti livrate prin conductă nu a fost niciodată făcut public de Guvernul de la Moscova sau gigantul rus Gazprom, de la debutul livrărilor în 2019, însă analiştii suspectează de multă vreme că este vorba de un preţ mult mai mic decât cel la care Rusia vinde gaze Europei.

Iarna trecută, Europa a reuşit să depăşească problemele apărute în urma reducerii livrărilor de gaze naturale ruseşti, graţie eforturilor sale de a reduce consumul de energie şi a găsi alţi furnizori, precum vânzătorii de gaze naturale lichefiate.

Tot conform documentului consultat de Reuters, exporturile de ţiţei ale Rusiei ar urma să scadă în acest an până la 247 milioane de tone, de la 248,2 milioane de tone în 2022. Prognozele Moscovei arată spre o nouă scădere anul viitor, până la 240 milioane de tone, pentru ca în 2025 să revină pe creştere, la 247 milioane de tone.

Documentul menţionat arată că preţul la export pentru ţiţeiul rusesc este estimat la 71,3 dolari per baril în 2024, comparativ cu 79,6 dolari per baril în 2022 şi cel de 63,4 dolari per baril aşteptat în acest an, dar peste plafonul de preţ de 60 dolari per baril impus de Occident.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Europa #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotaţiile la aur şi argint au crescut luni, investitorii analizând riscurile geopolitice sporite în urma capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către SUA, transmite Bloomberg.

Pe piaţa spot, cotaţia aurului a crescut luni cu până la 2,1%, depăşind 4.420 dolari pe pe uncie, în timp ce argintul a câştigat aproape 5%. Preşedintele SUA, Donald Trump, a reafirmat duminică seara că Statele Unite sunt acum “la conducere” în Venezuela, în urma capturării preşedintelui Nicolas Maduro, ceea ce a provocat incertitudine cu privire la viitoarea guvernare a naţiunii sud-americane. Trump a spus că Washingtonul are nevoie de “acces total” la ţară, inclusiv la rezervele sale de petrol.

Episodul “a consolidat un context de incertitudine geopolitică”, a declarat Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp din Singapore. Cu toate acestea, riscurile imediate sunt limitate, deoarece “evoluţiile din Venezuela indică o finalizare relativ rapidă, mai degrabă decât un conflict militar prelungit”, a spus Christopher Wong.

Scumpirea aurului vine după ce metalul preţios a înregistrat cea mai bună performanţă anuală din 1979, atingând o serie de recorduri pe parcursul anului trecut, graţie sprijinului din partea achiziţiilor băncilor centrale şi a intrărilor fondurilor tranzacţionate la bursă garantate cu lingouri. De asemenea, trei reduceri succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA au fost un alt factor favorabil pentru metalele preţioase, care nu plătesc dobânzi.

Marile bănci mizează pe noi creşteri ale aurului în acest an, în special având în vedere că Fed se aşteaptă să continue să reducă dobânzile şi că Trump va schimba echipa de conducere a băncii centrale a SUA. Goldman Sachs Group Inc a avertizat luna trecută că scenariul său de bază este o creştere a cotaţiei aurului până la 4.900 de dolari pe uncie, cu riscuri în creştere.

La rândul său, argintul a crescut chiar mai mult decât aurul anul trecut, depăşind niveluri care până de curând păreau de neconceput. Pe lângă factorii care au ajutat aurul, argintul a beneficiat şi de îngrijorările susţinute că administraţia americană ar putea impune în cele din urmă tarife de import.

Luni la prânz, pe piaţa din Singapore, aurul a crescut cu 1,8%, ajungând la 4.409,84 dolari pe uncie. Argintul a crescut cu 3,5%, ajungând la 75,38 dolari pe uncie. Platina şi paladiul au crescut fiecare cu aproximativ 2%.