Rusia pregătește reglementări la sânge pentru minerii crypto. Vor fi impozitați

Parlamentul Rusiei a anunţat că vrea „să rezolve toate problemele legale legate de criptomonede”, ceea ce ar însemna crearea unui cadru legal atât pentru activele crypto, cât şi pentru activităţi precum minarea.

Totodată, noua legislaţie ar aduce şi impozite pe câştigurile minerilor, potrivit Crypto News.

Prioritatea parlamentului este clarificarea terminologiei din piaţă din punct de vedere legal. Legislativul ţării vrea ca businessurile din piaţă să fie mai transparente şi predictibile, în timp ce caută o nouă sursă de venit pentru stat prin taxe şi impozite.
Alexey Godeyev, unul dintre liderii parlamentului din Rusia, a fost numit la conducerea unui grup de lucru care ar trebui să pregătească propunerile legislative. Din acest grup mai fac parte parlamentari, jucători din industrie, autorităţi de reglementare, membri ai guvernului şi reprezentanţi ai băncii centrale.

În prezent, minarea de criptomonede nu este nici legală nici ilegală în Rusia, aflându-se într-o aşa-numită zonă gri.

Provinciile ruseşti se plâng deja de ceva timp de impactul pe care îl are consumul de energie electrică al minerilor asupra reţelelor de electricitate, în contextul în care aceştia ajung să beneficieze de energie subvenţionată de stat.

Drept soluţie, Rusia a venit cu un cadru care le permite furnizorilor de energie să crească tarifele pentru clienţii pe care îi identifică drept mineri de criptomonede.

Jucătorii activi în această piaţă au cerut guvernului să treacă industria în legalitate şi au transmis că sunt dispuşi să plătească taxe pe venituri atâta timp cât asta înseamnă că vor fi recunoscuţi drept actori de bună credinţă în mediul de business.

#impozit #reglementari #crypto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile cerealelor și oleaginoaselor continuă să scadă atât pe bursele internaționale, cât și pe piața din Republica Moldova, pe fondul unei recolte abundente și al diminuării riscurilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Economistul Iurie Rija arată că piața revine la nivelurile de dinaintea escaladării tensiunilor, iar presiunea asupra prețurilor ar putea continua.

Potrivit analizei, toate contractele futures pentru cereale tranzacționate la Bursa de la Paris (Matif) au rămas negative și au revenit la nivelurile înregistrate înainte de amplificarea riscurilor privind exporturile din Marea Neagră.

Deși restricțiile de navigație în Marea Azov rămân în vigoare, iar traficul maritim prin porturile din Marea Neagră este în continuare blocat, piețele mizează pe o eventuală relaxare a restricțiilor și pe recoltele consistente din bazinul Mării Negre.

Un alt factor care a influențat piețele agricole este scăderea bruscă a cotației petrolului Brent, care a coborât de la 100 la 88 de dolari pe baril în doar două zile.

Potrivit economistului, corecția a fost determinată de încetarea schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, dar și de reluarea exporturilor de petrol din Kazahstan prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), rută prin care România își asigură peste 60% din importurile de țiței.

În același timp, faptul că principalele terminale de export de cereale din portul rusesc Novorossiysk și din porturile ucrainene nu au suferit distrugeri importante a contribuit la calmarea pieței.

Contractele Matif cu livrare în noiembrie au pierdut aproape 5% în numai șase zile, coborând la 536,5 euro pe tonă, iar prețul DAP Constanța s-a redus cu 26 euro pe tonă, până la 515 euro.

În Republica Moldova, unde recoltarea rapiței este finalizată în proporție de aproximativ 75%, iar producția medie este de circa 3 tone la hectar, prețurile au scăzut la 9,20–9,50 lei/kg, față de aproximativ 10 lei/kg în urmă cu o săptămână.

Iurie Rija explică această evoluție prin suprapunerea mai multor factori: scăderea petrolului, corecția de pe piața uleiurilor vegetale, intrarea noii recolte pe piață și faptul că o parte importantă dintre procesatorii europeni și-au asigurat deja necesarul pentru sezonul următor.

Mai mult, o parte dintre traderi au suspendat achizițiile de rapiță în porturi, anticipând că prețurile ar putea continua să scadă.

Pe Matif, cotațiile au coborât cu peste 6%, de la 244,3 euro la 229,3 euro pe tonă, iar la Constanța prețul a scăzut de la 226 la 211 euro pe tonă.

În Republica Moldova, grâul alimentar se tranzacționează în prezent la 2,85–2,90 lei/kg în nordul țării și la 3,40–3,45 lei/kg la Giurgiulești, cu aproximativ 10 bani mai puțin decât săptămâna trecută.

Economistul explică faptul că efectul tensiunilor geopolitice este acum contrabalansat de oferta mare generată de noua recoltă, estimată la 5–6 tone la hectar.

În cazul orzului, prețurile interne au rămas stabile, la aproximativ 3,20 lei/kg la Giurgiulești.

Totuși, la Constanța au apărut primele semne de corecție, cotația coborând de la 194 la 189 euro pe tonă.

Potrivit lui Iurie Rija, evoluția pieței în perioada următoare va depinde de două elemente-cheie: reluarea exporturilor maritime prin Marea Neagră și ritmul în care noua recoltă ajunge în porturi și silozuri.

Economistul consideră că, în lipsa unei noi escaladări geopolitice, presiunea asupra prețurilor va continua.

„Recolta culturilor de grupa I este, per ansamblu, abundentă în acest an în Republica Moldova. Prețurile ridicate din a doua și a treia săptămână a lunii iulie au fost, în mare parte, un efect de oportunitate legat de tensiunile geopolitice din Marea Neagră și Orientul Mijlociu. Piața se îndreaptă acum spre o corecție, nu neapărat spre o prăbușire, ci spre nivelul pe care l-ar fi susținut încă de la început o ofertă generoasă”, concluzionează economistul.

#preturi #Cereale #Moldova