Rusia revine la comerțul de tip barter din cauza problemelor cu plățile internaționale

Creșterea cerințelor stricte ale băncilor străine, care au cauzat întârzieri și refuzuri în procesarea plăților pentru companiile rusești, a împins unele dintre acestea să recurgă din nou la comerțul de tip barter, practicat pe scară largă în perioada anilor ’90. Aceste tranzacții de schimb ar putea reduce veniturile bugetare, însă guvernul rus este mai preocupat de menținerea importurilor necesare.

În ianuarie, Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a elaborat, la inițiativa fostului prim-vicepremier Andrei Belousov (în prezent ministru al apărării), un ghid pentru companii despre realizarea tranzacțiilor de tip barter. „Navigatorul pentru tranzacțiile externe de tip barter” descrie tipurile de schimburi, avantajele lor și include un ghid pas cu pas pentru organizarea acestor tranzacții și stabilirea valorii echivalente a bunurilor sau serviciilor schimbate, norează Financial Times.

Compania „Astarta-Agrotrading” din Saratov a încheiat recent un astfel de acord cu două firme pakistaneze, conform căruia urmează să livreze 15.000 de tone de năut în schimbul aceleași cantități de mandarine și 10.000 de tone de linte în schimbul unei cantități echivalente de cartofi. Într-o altă tranzacție, 20.000 de tone de năut vor fi schimbate pentru o cantitate similară de orez. Compania dorește să testeze mecanismul și consideră că această metodă le poate extinde opțiunile comerciale.

De asemenea, au fost realizate schimburi mai neobișnuite, precum schimbarea echipamentelor de uz casnic și a materialelor de construcții din China pe semințe de in rusesc. Alexei Frolov, șeful administrației vamale din Ural, a declarat că astfel de tranzacții elimină riscurile valutare și problemele legate de întârzierile plăților.

Însă specialiștii avertizează că, deși acest sistem minimizează riscurile financiare, Rusia continuă să schimbe resurse brute pentru produse finite, ceea ce permite țărilor partenere, cum ar fi China, să obțină profituri mai mari din procesare și vânzare.

Totodată, tranzacțiile de tip barter pot permite companiilor să evite plata anumitor taxe, datorită evaluării valorii bunurilor pe baza unor estimări. Cu toate acestea, experții susțin că acest tip de comerț este dificil de organizat pe scară largă și va rămâne, probabil, o soluție de nișă pentru anumite parteneriate comerciale restrânse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mandarine #comert #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.