Rusia revine la comerțul de tip barter din cauza problemelor cu plățile internaționale

Creșterea cerințelor stricte ale băncilor străine, care au cauzat întârzieri și refuzuri în procesarea plăților pentru companiile rusești, a împins unele dintre acestea să recurgă din nou la comerțul de tip barter, practicat pe scară largă în perioada anilor ’90. Aceste tranzacții de schimb ar putea reduce veniturile bugetare, însă guvernul rus este mai preocupat de menținerea importurilor necesare.

În ianuarie, Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a elaborat, la inițiativa fostului prim-vicepremier Andrei Belousov (în prezent ministru al apărării), un ghid pentru companii despre realizarea tranzacțiilor de tip barter. „Navigatorul pentru tranzacțiile externe de tip barter” descrie tipurile de schimburi, avantajele lor și include un ghid pas cu pas pentru organizarea acestor tranzacții și stabilirea valorii echivalente a bunurilor sau serviciilor schimbate, norează Financial Times.

Compania „Astarta-Agrotrading” din Saratov a încheiat recent un astfel de acord cu două firme pakistaneze, conform căruia urmează să livreze 15.000 de tone de năut în schimbul aceleași cantități de mandarine și 10.000 de tone de linte în schimbul unei cantități echivalente de cartofi. Într-o altă tranzacție, 20.000 de tone de năut vor fi schimbate pentru o cantitate similară de orez. Compania dorește să testeze mecanismul și consideră că această metodă le poate extinde opțiunile comerciale.

De asemenea, au fost realizate schimburi mai neobișnuite, precum schimbarea echipamentelor de uz casnic și a materialelor de construcții din China pe semințe de in rusesc. Alexei Frolov, șeful administrației vamale din Ural, a declarat că astfel de tranzacții elimină riscurile valutare și problemele legate de întârzierile plăților.

Însă specialiștii avertizează că, deși acest sistem minimizează riscurile financiare, Rusia continuă să schimbe resurse brute pentru produse finite, ceea ce permite țărilor partenere, cum ar fi China, să obțină profituri mai mari din procesare și vânzare.

Totodată, tranzacțiile de tip barter pot permite companiilor să evite plata anumitor taxe, datorită evaluării valorii bunurilor pe baza unor estimări. Cu toate acestea, experții susțin că acest tip de comerț este dificil de organizat pe scară largă și va rămâne, probabil, o soluție de nișă pentru anumite parteneriate comerciale restrânse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mandarine #comert #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, a venit cu o reacție fermă după reținerea recentă a șefului Postului Vamal Intern Căușeni, vizat într-un dosar de corupere pasivă în circumstanțe agravante, instrumentat de CNA și procurorii municipiului Bălți.

„Informațiile apărute în spațiul public sunt deosebit de grave și inacceptabile din perspectiva standardelor pe care ne-am angajat să le consolidăm în cadrul instituției”, a declarat Iacub.

Acesta a subliniat că Serviciul Vamal nu tolerează și nu va acoperi nicio faptă de corupție, iar comportamentele ilegale ale unor angajați „nu reflectă angajamentul instituțional față de legalitate, corectitudine și responsabilitate”.

Directorul a reafirmat că lupta împotriva corupției este o prioritate a mandatului său și a evidențiat deschiderea completă a instituției către colaborarea cu organele de anchetă.

„Vom continua să oferim întregul suport necesar pentru buna desfășurare a anchetei și ne vom asigura că toate măsurile administrative corespunzătoare vor fi aplicate, în strictă conformitate cu legea”, a adăugat Iacub.

Totodată, oficialul a reiterat că orice persoană vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție, dar a transmis și un mesaj clar angajaților onești: „Vom acționa ferm și consecvent pentru a proteja integritatea instituției și încrederea cetățenilor”.

Reacția vine în contextul în care, în ultimele zile, au avut loc mai multe rețineri de amploare în sistemul vamal, inclusiv a unui cumătru al fostului ministru Andrei Spînu, suspectat că facilita un „coridor verde” pentru importuri ilegale în zona transnistreană. Ancheta CNA continuă.