Rusia revine la comerțul de tip barter din cauza problemelor cu plățile internaționale

Creșterea cerințelor stricte ale băncilor străine, care au cauzat întârzieri și refuzuri în procesarea plăților pentru companiile rusești, a împins unele dintre acestea să recurgă din nou la comerțul de tip barter, practicat pe scară largă în perioada anilor ’90. Aceste tranzacții de schimb ar putea reduce veniturile bugetare, însă guvernul rus este mai preocupat de menținerea importurilor necesare.

În ianuarie, Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a elaborat, la inițiativa fostului prim-vicepremier Andrei Belousov (în prezent ministru al apărării), un ghid pentru companii despre realizarea tranzacțiilor de tip barter. „Navigatorul pentru tranzacțiile externe de tip barter” descrie tipurile de schimburi, avantajele lor și include un ghid pas cu pas pentru organizarea acestor tranzacții și stabilirea valorii echivalente a bunurilor sau serviciilor schimbate, norează Financial Times.

Compania „Astarta-Agrotrading” din Saratov a încheiat recent un astfel de acord cu două firme pakistaneze, conform căruia urmează să livreze 15.000 de tone de năut în schimbul aceleași cantități de mandarine și 10.000 de tone de linte în schimbul unei cantități echivalente de cartofi. Într-o altă tranzacție, 20.000 de tone de năut vor fi schimbate pentru o cantitate similară de orez. Compania dorește să testeze mecanismul și consideră că această metodă le poate extinde opțiunile comerciale.

De asemenea, au fost realizate schimburi mai neobișnuite, precum schimbarea echipamentelor de uz casnic și a materialelor de construcții din China pe semințe de in rusesc. Alexei Frolov, șeful administrației vamale din Ural, a declarat că astfel de tranzacții elimină riscurile valutare și problemele legate de întârzierile plăților.

Însă specialiștii avertizează că, deși acest sistem minimizează riscurile financiare, Rusia continuă să schimbe resurse brute pentru produse finite, ceea ce permite țărilor partenere, cum ar fi China, să obțină profituri mai mari din procesare și vânzare.

Totodată, tranzacțiile de tip barter pot permite companiilor să evite plata anumitor taxe, datorită evaluării valorii bunurilor pe baza unor estimări. Cu toate acestea, experții susțin că acest tip de comerț este dificil de organizat pe scară largă și va rămâne, probabil, o soluție de nișă pentru anumite parteneriate comerciale restrânse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mandarine #comert #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La sfârșitul săptămânii trecute ÎCS Danube Logistics SRL (DL), operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), și partenerul său olandez, Danube Logistics Holding BV (DLH) au difuzat un comunicat de presă la agenția de presă INFOTAG în care spune că au intrat în al cincilea an de apărare împotriva unor tentative repetate de preluare ilegală a părților sociale în cadrul DL. Acțiunile, inițiate de Bemol Retail SRL, sub pretextul executării unei hotărâri judecătorești din 2018, au generat un val de procese și contestații, afectând grav climatul investițional din Republica Moldova.

Potrivit DL, legislația moldovenească este clară: hotărârile judecătorești sunt obligatorii doar pentru părțile implicate direct în litigiu. Cu toate acestea, executorii judecătorești și Bemol încearcă să sechestreze active ale DL și ale partenerilor săi, deși aceștia nu au fost implicați în procesele respective.

„Acțiunile de executare, inițiate de executorii Roman Talmaci și George Boțan, ulterior Dumitru Manole, urmăresc preluarea controlului asupra DL, un operator strategic pentru Moldova. În 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unul dintre creditorii principali ai DL, și-a exercitat dreptul de gaj asupra cotei de 100% din companie, stabilindu-se astfel ca deținător legal al acesteia”, se mai spune în comunicatul Danube.

Preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, potrivit ÎCS Danube Logistics SRL, este un punct sensibil pentru securitatea economică a Moldovei. Conform Legii nr. 174/2021, orice schimbare de control într-o companie care activează în domenii de importanță strategică trebuie aprobată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, lucru ignorat în aceste tentative.

DL, DLH și BERD contestă în continuare aceste acțiuni și așteaptă soluționarea în instanță. Reprezentanții DL avertizează asupra precedentului periculos creat prin asemenea acțiuni și cer autorităților să protejeze drepturile investitorilor legitimi și stabilitatea economică a țării.

În context, Grupul de presă Realitatea a solicitat reacția BEMOL cu privire la declarațiile ÎCS Danube Logistics SRL din comunicatul difuzat. Asfel, BEMOL spune că executarea unei hotărâri judecătorești definitive nu este un atac raider, dar o acțiune, prevăzută de lege. „Executarea unei hotărâri judecătorești definitive nu este un atac raider, dar o acțiune, prevăzută de lege”, susține BEMOL.

Drept urmare a hotărârii definitive a instanței de judecată au fost emise titlurile executorii, în baza cărora executorul efectuează acțiuni de executare. Executarea unei hotărâri judecătorești definitive este o obligație a statului prevăzută de Constituția Republicii Moldova: „Respectarea sentințelor și a altor hotărâri judecătorești care au intrat în vigoare, precum și asistența instanțelor judecătorești pe parcursul procesului judiciar, în executarea sentințelor și a altor hotărâri judecătorești care au intrat în vigoare sunt obligatorii” (art. 120), Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și alte acte legislative.

„În loc să respecte și să execute hotărârea definitivă a instanței, grupul Danube și stăpânii săi, condamnați pentru fraudă, se eschivează de la executare în toate modalitățile posibile, recurgând la diverse acțiuni ilegale cu unicul scop – de a-și realiza speranțele arogante de a transfera responsabilitatea către stat. BERD, la fel ca și MAIB, a acordat un împrumut pe termen lung către Danube Logistics SRL. Bemol le respectă drepturile lor în calitate de creditori și în acțiunile sale este și va fi ghidat de respectarea acestor drepturi, se mai arată în reacția BEMOL.

BEMOL mai afirmă că Thomas Moser a săvârșit însușire și furt în proporții deosebit de mari în cadrul unui grup infracțional organizat și a creat în Olanda compania cu același nume Danube Logsitics Holding BV în scopul spălării bunurilor însușite. Danube Logistics Holding BV și Thomas Moser nu au fost niciodată investitori și nu au investit nici măcar un cent în Moldova. Pentru a fi sigure, sursele mass-media pot solicita Comisia (Comisia de evaluare a investițiilor importante pentru securitatea statului) pentru a se convinge că Thomas Moser și Danube Logistics Holding BV nu au investit nimic în economia moldovenească. După emiterea hotărârii judecătorești de condamnare pentru fraudă și inițierea urmăririi penale de către procuratură, așa-numitul „investitor” Thomas Moser, fost angajat al BERD, și-a putut folosi relațiile și prietenii din cadrul Băncii (dintre care unii deja au demisionat) în încercarea de a ascunde bunurile furate sub paravanul BERD în offshor-uri.

„Ne pare rău de poziţia de neinvidiat în care s-a pomenit o asemenea instituție financiară internațională cu autoritate precum este BERD din cauza foştilor săi angajaţi, și în care nu ar fi trebuit să ajungă, iar reprezentanţii Danube continuă să exploateze BERD drept paravan. Pe lângă decizia definitivă, aflată în curs de executare, procuratura Republicii Moldova a deschis dosare penale privind însușirea bunurilor străine, spălarea de bani, producerea și folosirea de documente false, falsul în acte publice și abuzul de putere comise de către persoane cu funcții de răspundere (notari, executori judecătorești, alți funcționari publici). În cadrul acestor dosare penale, Bemol este recunoscut drept parte vătămată”, mai afirmă BEMOL.

Apelul BEMOL către acest grup – în cazul când observați o infracțiune, contactați imediat organele de drept.

Totodată, Bemol atenționează, că în cazul în care vreun funcționar va interveni la cererea BERD în procesul de executare sau alte proceduri legale, și dacă BERD va interveni prin prelungirea sau stabilirea de noi angajamente de împrumut și de altă natură pentru a proteja în continuare interesele acestui grup infracțional, vom apela la Parchetul European și la alte autorități internaționale. Atât BERD, cât și Republica Moldova sunt finanțate din fonduri europene.