Rusia s-a răzgândit! A revenit în acordul prin care Ucraina poate exporta cereale

Rusia a anunțat miercuri că își va relua participarea la un acord care să elibereze exporturile de cereale din Ucraina, scrie Reuters.

Moscova s-a răzgândit brusc după ce Turcia și Națiunile Unite au contribuit la menținerea exportului cerealelor ucrainene timp de câteva zile fără participarea Rusiei la inspecții.

Ministerul rus al Apărării a justificat întoarcerea spunând că a primit garanții de la Kiev de a nu folosi coridorul de cereale al Mării Negre pentru operațiuni militare împotriva Rusiei. Kievul nu a comentat imediat acest lucru, dar a negat în trecut că a folosit coridorul de transport maritim convenit ca acoperire pentru atacuri.

Rusia și-a suspendat sâmbătă implicarea în acord, declarând că nu poate garanta siguranța navelor civile care traversează Marea Neagră după un atac asupra flotei sale. Ucraina și țările occidentale au numit acest lucru un pretext fals pentru „șantaj” folosind amenințări la adresa aprovizionării globale cu alimente.

Cu toate acestea, suspendarea Rusiei nu a reușit să oprească transporturile, care au fost reluate luni fără participarea Moscovei, într-un program susținut de Turcia și Națiunile Unite. Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a spus omologului său turc că acordul se va relua.

Prețurile grâului, soia, porumbului și rapiței au scăzut brusc pe piețele globale în urma anunțului, care a atenuat îngrijorările cu privire la o criză de alimente la nivel global.

Acordul se încheie pe 19 noiembrie, iar un diplomat european informat despre negocierile cu cereale a declarat pentru Reuters că președintele rus Vladimir Putin ar putea folosi posibila prelungire ca o modalitate de a câștiga influență și de a domina summitul G20 de luna viitoare din Indonezia.

#acord #Cereale #export #criză #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).