Bulgarii au adus cei mai mulți bani în banca pe care o conduc în Moldova

Investitorii din Bulgaria au deținut cea mai mare pondere în anul 2020 în poziția investițiilor directe (capital propriu) în sectorul bancar. Este vorba de 182,4 mil. dolari, cu 9,2% mai mult față de anul 2020. Este vorba de investițiile în Moldindconbank pe care o controlează, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Bulgarii sunt urmați de investitorii din Olanda, cu 131,6 milioane dolari, cei din Marea Britanie – 126 mil. dolari, Ungaria și Italia cu câte 122 mil. dolari și 62,2 mil. dolari.

Totodată, investitorii din Cipru au deținut cea mai mare pondere în poziția investițiilor directe (capital propriu) în alte sectoare – 741 mil. dolari, cu 12% mai mult față de anul 2020, România cu 305,5 mil. dolari și Olanda cu 288,4%.

Din punct de vedere al regiunii, investițiile în capitalul propriu ale celor din vest au crescut cu 4,3%, la 2,4 miliarde dolari, în timp ce investițiile din est s-au comprimat de peste cinci ori, la 22,7 mil. dolari.

La sfârșitul anului 2021, poziția totală a investițiilor directe în economia națională s-a majorat cu 3,3 la sută comparativ cu sfârșitul anului 2020, constituind 4,2 miliarde dolari. Din această sumă, capitalul propriu a avut o pondere de 67,2 la sută, iar instrumentele de natura datoriei – 32,8 la sută.

Investitorilor din UE le-au revenit 68,1 la sută din soldul total de investiții directe în economia națională (total capitalul propriu și instrumentele de datorie), investitorilor din CSI – 19,3 la sută, iar celor din alte țări – 12,6 la sută. Din perspectiva distribuției poziției investițiilor directe în economia națională la sfârșitul anului trecut pe țări (țara investitorului nemijlocit), cea mai mare pondere, de 19,7 la sută din soldul total, o are Ciprul, urmată de Rusia, cu 17,9 la sută, Olanda – cu 9,8 la sută și România – cu 9,3 la sută.

Conform distribuției poziției totale a investițiilor directe în economia națională după principalele activități economice, la sfârșitul anului 2021, în domeniul activităților financiare și de asigurări acestea constituiau 21,4 la sută din total, în activitatea de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 19,8 la sută, industria prelucrătoare – 19,2 la sută, iar în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul – 18,2 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#straini #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.